SONDAJ: Europenii sunt îngrijorați de o eventuală confruntare a unui membru NATO cu Rusia

Raportul realizat de Pew Research Center sondează opiniile din America de Nord și Europa, precum și din Ucraina și Rusia pentru a evalua atitudinile publice față de actuala criză ucraineană.

Acesta nu este primul sondaj de opinie pe tema actualei crize în relațiile dintre Est și Vest dar este unul de amploare, care acoperă numeroase țări. Printre aliații occidentali se numără cele șase mari țări Europene (Franța, Germania, Italia, Polonia, Spania și Marea Britanie), precum și Statele Unite și Canada.

Ceea ce frapează în urma acestui studiu este reticența în multe țări din Europa de a fi atrase într-un conflict militar cu Rusia, fie în Ucraina, fie în altă parte a Europei.

Poate că cel mai intersant este răspunsul la întrebarea: “Dacă Rusia intră într-un conflict militar grav cu unul dintre vecinii săi care este membru NATO, ar trebui ca țara noastră să folosească forța pentru a-l apăra?”. Această întrebare este formulată pe baza unui principiu fundamental al Tratatului NATO din 1949, articolul 5, care stipulează că “un atac armat împotriva unui membru … trebuie considerat un atac împotriva tuturor”. Acesta este principalul motiv pentru care țările mici de la periferia Rusiei, precum cele trei țări baltice, au vrut să adere la NATO.

Potrivit sondajului din cele șase mari țări europene, sprijinul pentru implementarea acestei promisiuni de securitate nu este foarte mare. În medie în Europa, doar 48 la sută dintre cei intervievați susțin ideea ca țara lor să folosească forța pentru a veni în ajutor unui alt membru NATO atacat de Rusia.

Dintre țările în care s-a desfășurat sondajul, Germania este cea mai reticentă. Astfel, 58 la sută dintre cei intervievați au declarat că nu se gândesc ca țara lor să folosească forța militară pentru a apăra un aliat NATO împotriva Rusiei. Nici în Franța sprijinul nu este foarte mare, 53 la sută dintre cei chestionați manifestându-și opoziția, în timp ce în Marea Britanie mai puțin de 50 la sută susțin ideea unui atac.

Prin contrast, peste jumătate dintre cei chestionați în Statele Unite și Canada au susținut folosirea forței pentru apărarea aliaților: 56 la sută în Statele Unite și 53 la sută în Canada.

De asemenea, este de remarcat varietatea de opinii în cadrul NATO cu privire la atribuirea responsabilității pentru violențele din estul Ucrainei.

Potrivit sondajului, 57 la sută dintre polonezi susțin că Rusia este cea responsabilă, dar în Germania și Italia doar 29 la sută dintre respondenți afirmă acest lucru. În multe alte țări, un sfert dintre cei chestionați susțin că nu știu a cui este responsabilitatea.

Deși sondajul sugerează un consens în majoritatea țărilor europene și în America de Nord că Ucraina ar trebui să primească ajutor economic, mulți dintre cei chestionați au declarat că se opun furnizării de arme Ucrainei, pe care aceasta să le folosească împotriva Rusiei. Doar în Polonia majoritatea populației s-a declarat în favoarea furnizării de arme Ucrainei.

În ceea ce privește atitudinea față de președintele rus, Vladimir Putin, doar 19 la sută dintre germanii din vestul țării au o atitudine pozitivă față de el, comparativ cu 40 la sută dintre germanii din est. În Statele Unite, republicanii tind să fie mai duri decât democrații atunci când este vorba despre folosirea forței.

În multe feluri, nesiguranța pe care o dezvăluie sondajul nu este surprinzătoare. Acesta este un conflict complex și turnurile sale nu au fost întotdeauna ușor de urmărit. În plus, este o criză la care răspunsurile nu sunt ușoare.

Chiar și în Ucraina, imaginea este ambivalentă, sugerând o animozitate mare față de Rusia, dar și critici față de Guvernul de la Kiev și dezamăgire față de modul în care președintele Petro Poroșenko gestionează criza.

Prin contrast, rușii sunt mult mai uniți în ceeea ce privește modul în care ar trebui să se răspundă la această criză.