Șomajul scade, iar deficitul de forță de muncă se adâncește. În rândul tinerilor, rata ridicată a șomajului indică noi concepte ale muncii și noi direcții ale modului de lucru

♦ „Conceptul de gig economy prinde din ce în ce mai mult contur în rândul tinerilor existând o preferință de a face «easy money» apelând la social media sau activități de taximetrie, drop-shipping” ♦ „Absența unui model viabil de școli profesionale agravează situația pentru pozițiile de execuție, adică exact acolo unde criza de personal este cea mai mare.” ♦ „În prezent, cererea și oferta se întâlnesc cu destulă dificultate. Există o presiune numerică – numărul de joburi disponibile față de numărul de candidați, dar și un turnover foarte mare la unele companii care rămân constant descoperite.”

Rata șomajului a ajuns la 5,4% în luna martie a acestui an, în scădere cu 0,1 puncte procentuale față de luna precedentă și cu 0,2 puncte procentuale față de luna martie din anul 2022, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Numărul șomerilor estimat de INS pentru luna martie a anului 2023 a fost de 453.100 de persoane, în scădere de la  459.300 în februarie 2023 și de la 463.600 în martie 2022.

Astfel, numărul de șomeri de pe piața locală scade, iar deficitul de talente de pe piața locală se adâncește, după cum spun reprezentanții companiilor de recrutare.

„În primul trimestru al acestui an s-a observat o stabilitate a candidaților în privința locurilor de muncă, stabilitate determinată și de contextul economic la nivel de mapamond. Disponibilizarea la nivel global a mii de oameni din diverse industrii puternice, precum sectorul IT&C, automotive, a dus la un comportament liniar în rândul angajaților români de tipul white collar și la o atitudine rezervată în schimbarea jobului, chiar și atunci când oferta salarială era ușor ridicată față de nivelul lor actual sau când compania are un renume puternic și acoperire globală”, a spus pentru ZF Ionela Borsan, recruitment manager în cadrul companiei de recrutare în regim temporar Prohuman APT.

Raluca Pârvu, business manager al BPI România, o companie de consultanță în management și resurse umane, afirmă că în acest moment sunt mai multe locuri de muncă disponibile decât sunt candidați, iar unele companii se confruntă și cu o rată de fluctuație foarte mare.

„În prezent, cererea și oferta se întâlnesc cu destulă dificultate. Există o presiune numerică – numărul de joburi disponibile față de numărul de candidați, dar și un turnover foarte mare la unele companii care rămân constant descoperite. În plus, există și o concentrare a joburilor în marile zone urbane, care practic nu au deloc șomaj, dar dincolo de aceste zone, mai ales în rural, situația nu este la fel de favorabilă”, a explicat ea pentru ZF.

În ceea ce privește diferența de rată a șomajului pe județe sau pe zone ale țării, Ionela Borsan spune că se păstrează trendul ca în zonele care au atras investiții străine și sunt prezenți angajatori multinaționali să existe o rata a șomajului mai scăzută, iar în zonele cu o ofertă scăzută a locurilor de muncă rata șomajului rămâne ridicată, motiv pentru care capătă amploare proiectele de relocare.

Raluca Pârvu este de părere că activitatea economică se concentrează în centrele urbane mari, iar dincolo de ele oportunitățile de muncă sunt puține și de slabă calitate.

„Dinamica economică se petrece în centrele urbane – București, Cluj, Timișoara, Iași și în câteva orașe de mai mici dimensiuni. Dincolo de acestea, oportunitățile sunt puține și de slabă calitate. Din păcate, exact în aceste locuri, nici autoritatea publică nici cea locală nu par interesate să susțină dezvoltarea țesutului economic”, a detaliat ea.

Ionela Borsan afirmă că organizațiile se confruntă cu un deficit de talente atât la nivel de generație Z, cât și la nivel de specialist din domenii precum finanțe, vânzări, HR, dar și muncitori necalificați.

De altfel, rata șomajului în rândul tinerilor rămâne la un nivel ridicat, de peste 22% în martie 2023, în scădere ușoară de la an la an, de 0,9 puncte procentuale, conform statisticilor INS.

„Rata ridicată a șomajului în rândul generației Z are un argument puternic în modalitatea de lucru. Din ce în ce mai mulți tineri prefera să lucreze exclusiv de acasă, într-un context în care companiile propagă cel puțin o modalitate hibridă de lucru. Totodată, conceptul de gig economy prinde din ce în ce mai mult contur în rândul tinerilor existând o preferință de a face <<easy money>> apelând la social media (Tiktok, Instagram) sau activități de taximetrie, drop-shipping, spre exemplu”, spune Ionela Borsan.

Ea argumentează că, în ultimii ani, deși rata de promovabilitate a examenului de bacalaureat a înregistrat o creștere ușoară, încă vedem efectele acesteia în rata șomajului ridicată pentru generația Z, la care se adaugă o discrepanță între ceea ce pune la dispoziție piața forței de muncă în materie de competențe și așteptările pe care le au angajatorii.

Raluca Pârvu crede că intrarea tinerilor pe piața muncii este dificilă, având în vedere că ne confruntăm cu un nivel ridicat de abandon școlar, dar și cu un nivel de studii destul de scăzut, incluzând aici și rata dezastruoasă de reușită la bacalaureat.

„Absența unui model viabil de școli profesionale agravează situația pentru pozițiile de execuție, adică exact acolo unde criza de personal este cea mai mare”, a concluzionat ea.

România este la mijlocul clasamentului european în ceea ce privește rata șomajului.

În martie 2023, la nivelul Uniunii Europene rata șomajului a fost de 6,0%, stabilă comparativ cu februarie 2023 și în scădere față de 6,2% în martie 2022, arată datele publicate de Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene. Eurostat estimează că 12,96 milioane de persoane din UE erau șomeri în martie 2023. Comparativ cu februarie 2023, șomajul a scăzut cu 155.000 de persoane în UE și cu 121.000 în zona euro. Comparativ cu martie 2022, șomajul a scăzut cu 353.000 de persoane în UE și cu 365.000 în zona euro.

Cea mai mare rată a șomajului este în Spania, de aproape 13%, urmată de Grecia, cu aproape 11%, și de Italia, cu circa 8%. La polul opus, cea mai mică rată a șomajului a fost în Cehia, de 2,6%, urmată de Polonia, cu 2,8%, și Germania, de asemenea cu 2,8%.

În ceea ce privește șomajul în rândul tinerilor, România este cu mult peste media europeană. La nivelul UE rata șomajului în rândul tinerilor cu vârsta de până la 24 de ani a fost de 14,3%, în scădere de la 14,4% în luna precedentă.

Comparativ cu februarie 2023, șomajul în rândul tinerilor a scăzut cu 33.000 de persoane în UE și cu 14.000 în zona euro. Comparativ cu martie 2022, șomajul în rândul tinerilor a crescut cu 105.000 de persoane în UE și cu 91.000 în zona euro.