Soluțiile verzi nu mai apar doar în discuții, ci sunt parte din ecuația finanțărilor bancare. Care sunt cele mai noi tendințe în domeniu

Subiectul schimbărilor climatice a fost dezbătut de-a lungul ultimilor ani de principalii actori internaționali, dar și de companii și de zona bancară. Acum, cu cât planurile și obiectivele Uniunii Europene privind atingerea unei reduceri cu 50% a emisiilor de dioxid de carbon până în 2030 și o amprentă de carbon zero până în 2050 se apropie, soluțiile verzi nu sunt doar din în ce mai discutate, ci încep să cântărească și în ecuația finanțărilor.

„Nu putem aștepta până în al 25-lea an, trebuie să începem azi, de fapt trebuia să fi început de ieri. Când realizăm că soluțiile există, trebuie să le punem în fapte. Aici intervine finanțarea. În România estimăm că de acum până în 2030 este o nevoie de 50 – 100 de miliarde de dolari pentru a putea sprijini economia și actorii economici. Băncile vor juca un rol important și am explicat în strategia noastră că vrem să fim unul din lideri pentru ESG (Environment, Social, Governance) în România”, a explicat François Bloch, CEO-ul BRD Groupe Société Générale. 

El a vorbit despre rolul ESG în afacerile viitorului – și în România – în cadrul Conferinței Climate Change Summit, organizată recent. Aceasta a reunit o parte dintre principalii actori internaționali pentru dezbaterea și prezentarea situației reale în care ne aflăm în termeni de economie verde. CEO-ul BRD a menționat, de asemenea, că sistemul bancar din România este lichid și solid, resursele sunt disponibile, iar proiectele încep să fie dezvoltate.

În același timp, CEO-ul BRD a mai adăugat că zona bancară începe deja să migreze de la o zonă pur financiară către o zonă orientată spre consiliere. „Desigur, aceasta necesită multă pregătire pentru personalul nostru. Acum trebuie să adăugăm mai multă analiză pe zona ecologică și impact social și trebuie să dezvoltăm un nou model. Aceasta este o schimbare majoră privind modul în care băncile acordă credite”, a mai adăugat el. Pe de altă parte, schimbarea majoră din sistemul financiar bancar și pregătirea companiilor pentru tranziția către o economie verde, pe lângă crizele și evoluțiile macroeconomice cu care se confruntă industriile la nivel global, reprezintă o nouă presiune asupra evoluției fiecărei țări, dar mai ales României.

„În România estimăm că de acum până în 2030 este o nevoie de 50-100 mld. dolari pentru a putea sprijini economia și actorii economici.”

François Bloch, CEO-ul BRD Groupe Société Générale

Anna Akhalkatsi, Country Manager România și Ungaria în cadrul Băncii Mondiale, a explicat în cadrul Climate Change Summit, cum și în eventualitatea unei politici a mediului corecte, cu un nivel redus de carbon și cu o infrastructură climatică rezistentă, în țările cu venituri mici sau medii va fi nevoie de investiții de aproximativ 160 de miliarde de dolari sau 4,5% din PIB-ul acestor țări. „Dacă nu ajungem la o reducere radicală a emisiilor climatul nostru va continua să se destabilizeze.

Chiar și cu acțiuni climatice agresive, tot va fi nevoie să ajutăm țări, societăți și comunități vulnerabile să se adapteze. Succesul va fi dificil pentru că provocările sunt complexe. Chiar și cu o politică a mediului corectă, un nivel redus de carbon și o infrastructură climatică rezistentă, în țările cu venituri mici sau medii va fi nevoie de investiții de aproximativ 160 de miliarde de dolari sau 4,5% din PIB-ul din aceste țări”, a explicat Anna Akhalkatsi. Ea a mai adăugat că în România, seceta și temperaturile extreme au contribuit la peste 700 de incendii care au distrus pădurile locale, scăzând producția hidroelectrică, cauzând pierderi în agricultură și perturbarea rezervelor de apă.

Este important de conștientizat că aceste catastrofe sunt departe de a fi naturale, iar arderea combustibililor fosili au dus la eliminarea gazelor cu efect de seră în atmosferă la un nivel care nu a mai fost văzut până acum, destabilizând clima. Acest lucru a dus la un context în care țările dezvoltate au îndurat de opt ori mai multe dezastre naturale în ultimul deceniu decât în anii ‘80. „Problema schimbărilor climatice, lăsată nesupravegheată, poate duce până la 132 milioane de oameni în sărăcie până în 2030. Până în anul 2050, fără acțiuni urgente, schimbările climate ar putea să ducă la migrarea a 216 milioane de oameni din țările lor. În această eră nouă, aceste dezastre nu mai sunt naturale”, punctează Anna Akhalkatsi.

Planul Băncii Mondiale este ca pentru perioada 2021-2025 să pună la dispoziție 35% din investițiile totale spre activități privind climatul, din care cel puțin 50% să se ducă spre eforturile de adaptare, a mai explicat Anna Akhalkatsi. „În primele șase luni din 2022, mai bine de 31,7 mld. dolari au fost furnizați de Banca Mondială la nivel global pentru finanțări pe zona schimbărilor climatice. Planul de acțiune al schimbărilor climatice a ajutat Banca Mondială să devină cel mai mare finanțator din această zonă. Pentru a extinde finanțările disponibile, ne concentrăm pe mobilizarea agresivă a capitalului domestic și privat și sprijinim eforturile globale pentru a crește și sprijini finanțarea concesională. Aceste fonduri vor spori eforturile în proiecte de energie regenerabilă, reziliența clădirilor la schimbările climatice, bonduri verzi și clădiri verzi”, a mai detaliat Anna Akhalkatsi.

În ceea ce privește România, Anna Akhalkatsi a mai spus că multe dintre aceste zone fac parte dintr-o colaborare puternică între grupul Băncii Mondiale și România. Astfel, Banca Mondială furnizează sprijin României pentru adaptarea la schimbările climatice și mai ales pentru securitatea apei. „Experții noștri ajută Ministerul Mediului pentru a gestiona creșterea riscului privind inundațiile. România are nevoie să-și crească capacitatea de stocare a apei. Anul acesta, The International Finance Corporation, divizia privată a grupului Băncii Mondiale, a furnizat un împrumut în valoare de 100 de milioane euro Băncii Transilvania pentru a-și extinde accesul la soluțiile pentru tratarea apei în România. Acesta a fost primul împrumut de genul acesta în Europa Centrală și de Est”, susține Anna Akhalkatsi. Estimările Băncii Mondiale, care coincid cu estimările făcute de François Bloch, sunt că nevoia de finanțare în România ar ajunge undeva la 60 de miliarde de euro până în anul 2030. „Deși o parte din această sumă ar putea fi finanțată din UE și fonduri publice, nu putem sprijini această tranziție fără finanțări din sectorul financiar și cel privat. În prezent, ponderea finanțărilor verzi din portofoliile băncilor este relativ mică, la 3%, însemnând jumătate din media UE. În același timp, bănci din România sunt supuse la un nivel ridicat de risc climatic. Circa 50% din portofoliile de finanțare sunt alcătuite din companii care sunt vulnerabile riscurilor din schimbările climatice. Bonduri verzi, finanțările verzi, fondurile verzi au pavat drumul ca investitorii să injecteze bani în proiecte sustenabile”, a mai adăugat Anna Akhalkatsi.

„În prezent, ponderea finanțărilor verzi din portofoliile băncilor este relativ mică, la 3%, însemnând jumătate din media UE. În același timp, bănci din România sunt supuse la un nivel ridicat de risc climatic. Circa 50% din portofoliile de finanțări sunt alcătuite din companii care sunt vulnerabile riscurilor din schimbările climatice.”

Anna Akhalkatsi, Country Manager România & Ungaria, Banca Mondială

Valoarea finanțărilor de care are România nevoie este semnificativă, planurile sunt mari, timpul este scurt, iar schimbările și reorientările strategiilor pentru toate industriile bat la ușă, context în care Linda Zeilina, fondator al The International Sustainable Finance Center, a spus în cadrul Climate Change Summit că energia regenerabilă merge mână în mână cu digitalizarea, iar această zonă ar trebui prioritizată. „Cred că ne confruntăm cu două provocări, macro și micro. În zona macro vedem un număr de ani cu inflație mare, o volatilitate politică mare și incertitudini mari. Acestea sunt lucrurile cu care sistemul financiar nu este de acord, iar investitorii sunt reticenți în a pune bani în lucruri incerte. Ne confruntăm și cu o situație geopolitică polarizată. Într-un astfel de mediu este crucial să știm ce vrem să realizăm în următorii trei ani pentru a nu pune în pericol obiectivele pentru anul 2030, respectiv finanțarea tranziției sau a transformării. Energia regenerabilă merge mână în mână cu digitalizarea și eficiența, deci trebuie prioritizată. De asemenea, trebuie să semnalăm că această zonă a schimbării climatice este o direcție spre care vrem să ne îndreptăm și să o avem pe agendă.” 

Ea a mai explicat că în prezent, există modele de business profitabile, care crează multe emisii de dioxid de carbon, dar în final acest lucru nu înseamnă că nu sunt profitabile. „Acesta este de fapt peisajul. De fapt ar fi nevoie de recompense pentru cei care reușesc să reducă emisiile de carbon sau care încearcă să o facă. Cheltuielile de capital care se duc într-o direcție pozitivă ar trebui recompensate. În același timp, într-un an sau altul va trebui să confruntăm externalitățile negative. Realitatea este că și în Europa nevoile primare trebuie îndeplinite până a putea discuta despre schimbările climatice. Cred că modul în care ne gândim la sistem se schimbă”, susține ea.

„Ne confruntăm și cu o situație geopolitică polarizată. Într-un astfel de mediu este crucial să știm ce vrem să realizăm în următorii trei ani pentru a nu pune în pericol obiectivele pentru anul 2030, respectiv finanțarea tranziției sau a transformării. Energia regenerabilă merge mână în mână cu digitalizarea și eficiența, deci trebuie prioritizată.”

Linda Zeilina Founder, The International Sustainable Finance Center.

Pentru a avea o imagine de ansamblu mai bună privind efectele schimbărilor climatice și ce implică acestea mai exact, Kokou Agbo-Bloua, Global Head of Economics, Cross-Asset and Quant Research, Groupe Société Générale, a explicat în cadrul Climate Change Summit că un aspect important este timpul. „Dacă ne uităm la era preindustrială, volumul de emisii de carbon care au ajuns în atmosferă este 2.250 de miliarde de tone. Există un concept denumit buget de carbon. Vorbim de net zero pentru a evita să ajungem la un volum de 3.000 de miliarde de tone de emisii de carbon în atmosferă. Pentru a evita acest lucru mai avem 750 de miliarde de tone de carbon rămași. Lumea emite 50 miliarde de tone în fiecare an și trebuie să reducem această cantitate la jumătate până în 2030, adică în 6-7 ani de acum încolo”, susține Kokou Agbo-Bloua.

Reprezentantul departamentului de cercetare din cadrul BRD Groupe Societe Generale a venit și cu un exemplu. „Pentru a pune acest lucru în perspectivă, în 2020, când lumea era în hibernare, emisiile de carbon au scăzut cu 2,5 miliarde de tone de dioxid de carbon, adică 5%. Ce trebuie să facem în următorii 6 ani este să reducem emisiile cu 3,5 miliarde de tone. Guvernele și băncile centrale au cheltuit 25.000 de miliarde de dolari pentru a ține economiile în viață. Cu alte cuvinte, în 2030 ne trebuie aproape două pandemii de COVID în fiecare an, una peste alta, pentru a ajunge la nivelul din Acordul de la Paris. Provocarea nu este numai financiară, ci și legat de ce este posibil din perspectiva legilor fizicii. Trebuie de fapt să decarbonizăm și cererea”, a mai detaliat Kokou Agbo-Bloua.

El a mai adăugat că, istoric vorbind, problema pleacă și de la populația lumii, care a crescut de la 1 miliard, la 8 miliarde, iar în următorii ani, până în 2050 se va duce la 10 miliarde de oameni. „Dacă reducem intensitatea emisiilor cu 50%, dar ai de două ori mai mulți oameni din perspectiva consumului, te întorci de unde ai plecat. Lumea finanțării are un rol, dar este clar că este o problemă socială. Ce poate fi făcut este conștientizarea, care se face deja, iar a doua ar fi o combinație între reglementări și comportament social. De exemplu, când am avut pandemia, nu am creat stimulente pentru ca oamenii să poarte măști. Am spus că trebuie să poarte măști și să stea acasă pentru binele colectiv. Cred că vor fi companii care vor necesita o colaborare colectivă”, explică Kokou Agbo-Bloua.

El consideră că băncile vor gândi foarte atent privind ce proiecte vor finanța, iar în viitor, vor fi industrii care vor supraviețui datorită abilității de a fi profitabile chiar și cu taxele asociate emisiilor de carbon care vor veni în anii următori. „Prețul emisiilor de carbon va fi luat în lanțul de distribuție, ceea ce ar însemna mai puțină globalizare. În același timp, există fenomenul de greenflation, care este o periodă tranzitorie în care com vedea prețuri mai mari legate de tranziția economiei. De exemplu, companiile legate de combustibilii fosili, firme de care avem nevoie pentru a construi panourile solare sau sursele noi de energie, vor trebui să facă mai puține investiții pentru că au o amprentă de carbon foarte puternică. Astfel, vor ridica prețul pentru comoditățile de care avem neovie”, explică Kokou Agbo-Bloua. El este de părere că băncile pot atenua acel stres, dar și băncile centrale vor avea un rol de jucat. Kokou Agbo-Bloua a mai adăugat că va fi un mediu în care nu orice companie va putea să supraviețuiască din cauza scumpirilor, dar acel mediu va fi mai sustenabil.

„Băncile vor gândi foarte atent privind ce proiecte vor finanța, iar în viitor, vor fi industrii care vor supraviețui, pentru că au abilitatea de a fi profitabile chiar și cu taxele asociate emisiilor de carbon care vor veni în anii următori.”

Kokou Agbo-Bloua, Global Head of Economics, Cross-Asset and Quant Research, Groupe Société Générale