Soluția la deficitul de forță de muncă găsită de doi tineri de 21 și 28 de ani. Afacerea lor s-a extins acum în șapte țări

„Avantajul construirii unei afaceri care livrează servicii este că nu ai nevoie de sume impresionante pentru a începe”, povestește Piotr Mazur, CEO și unul dintre fondatorii Software Development Academy (SDA), companie poloneză care oferă servicii de reconversie profesională, din non-IT spre specialist IT, și oportunități de angajare în sector.
SDA este o companie înființată în 2014 de polonezii Piotr Mazur și Michał Mysiak, care aveau la acea vreme 21, respectiv 28 de ani. Niciunul dintre ei nu este programator. Piotr Mazur a absolvit facultatea de economie din Gdańsk, iar Michał a urmat Academia Maritimă Gdynia, ulterior amândoi lucrând în sectorul IT ca experți în business și economie.
În 2014 au colaborat cu compania Software House, care la momentul respectiv se confrunta cu problema lipsei de specialiști IT pe piața locală. Au început să se gândească la o soluție pentru a atrage angajați în companie, iar ulterior le-a venit ideea să îi pregătească de la zero. Abordarea a avut succes, astfel că unii dintre partenerii acestora le-au spus că ar dori să facă parte dintr-un program similar, așa că au început să caute finanțare pentru instruirea celor 15 persoane, cererea de la momentul respectiv. Pentru asta, s-au întâlnit cu reprezentanți ai oficiului pentru ocuparea forței de muncă din Gdańsk care și-au exprimat dorința de crea un program în parteneriat pentru instruirea celor 15 persoane fără loc de muncă. Au pregătit un curs susținut de un programator și au contactat companii interesate de angajarea absolvenților după ce aceștia ar fi terminat cursul. Eforturile s-au concretizat în angajarea a 13 dintre cei 15 în termen de o lună după finalizarea cursurilor. Mai apoi, telefonul a început să sune și alte instituții, companii și persoane fizice au început să se alăture acestei inițiative. Inițial, au funcționat ca fundație, dar după ce au remarcat interesul față de activitatea lor, au decis să înființeze compania Software Development Academy.
Mazur spune că finanțarea SDA s-a făcut inițial din propriile economii, iar în ultimii patru ani au fost reinvestite profiturile obținute în extinderea locală și, ulterior, în străinătate. Începutul SDA a fost încurajat de faptul că deficitul de specialiști în domeniul IT este în continuă creștere, iar universitățile nu au capacitatea să țină pasul cu cererea, astfel că piața în continuă dezvoltare oferă posibilități de extindere pentru companiile de training.
În perioada 2014-2017 și-au dezvoltat afacerile în Polonia, iar în 2017 au decis să se extindă și în străinătate. România a fost prima piață externă în care au intrat. Procesul de înființare a companiei, de recrutare a personalului și de înțelegere a ecosistemului local a durat în jur de jumătate de an, astfel că au început să ofere primele cursuri în București abia în ianuarie 2018. După România, compania s-a extins și în țările baltice, Lituania, Letonia, Estonia, iar mai apoi în Marea Britanie, Irlanda și Finlanda. „Astăzi, suntem cea mai mare academie de programare din regiune, iar pe majoritatea piețelor în activitatea noastră suntem lider de piață”, spune Mazur.
Piotr Mazur, acum în vârstă de 26 de ani, este vicepreședinte al grupului, responsabil de SDA pe piețele externe, dar și CEO, supervizând activitatea managerilor locali, în timp ce Michał Mysiak, 33 de ani, este directorul general al grupului și principalul purtător de cuvânt în Polonia. De altfel, din structura de management mai fac parte și Costin Alexandru, care conduce echipa de
10 persoane și aproape 100 de traineri din România și care anterior a lucrat pentru Oracle și Vodafone, precum și Jonas Bacinskas, care gestionează activitățile din țările baltice și care a mai lucrat înainte pentru Cisco.
„Avem un country manager pentru Lituania și Letonia și cu echipe locale, dar încă nu sunt la fel de mari ca cea din România. Echipa baltică a început să crească în ultimul trimestru al acestui an și avem planuri ambițioase de a crește și mai mult în regiune. Punctul nostru forte este că avem o structură uniformă și un proces clar de luare a deciziilor, care ne ajută să atragem experți interesați să se alăture companiei noastre”, spune Mazur.
Recent, fondatorii au luat în considerare și investiții externe, astfel că în ianuarie 2019 au atras prima finanțare externă, de la fondul polonez Aria Investment Fund, specializat în investiții în companii de tehnologie, care, alături de Dominik Zimakowski, este al patrulea acționar al afacerii. A fost cea de-a patra investiție a fondului într-o companie. „Căutam un partener care să se uite pragmatic la industria noastră și să vadă șansa ca o companie poloneză să devină lider într-o regiune a Europei aflată în creștere dinamică. Nu am dezvăluit public dimensiunea investiției, dar s-a încadrat în intervalul de 1-5 milioane de euro pe care Aria îl investește în general. Tot capitalul atras de la Aria a fost alocat extinderii internaționale și, de asemenea, dezvoltării serviciilor care ne permit diversificarea afacerilor, prin începerea furnizării de servicii online.”

O piață mereu în căutare de specialiști

Când vine vorba despre estimarea nevoii de specialiști IT, în Polonia există un deficit de 50.000 de profesioniști, iar în Marea Britanie 75.000. În România, datele variază, iar cele mai recente actuale sugerează un număr de 30.000 de profesioniști IT. În 2016, a existat o analiză care susținea că pe plan local există un deficit de 50.000 de specialiști, în timp ce, conform studiului Confederației Patronale Concordia, deficitul de forță de muncă din sectorul IT se estimează că va evolua de la 18.200 de specialiști în 2018 la circa 20.000 în anul 2021, estimări care nu iau în calcul migrarea acestora.
„Este clar că deficitul va continua să crească, susținut de trei factori majori. În primul rând, cererea este din ce în ce mai mare pentru profesioniști IT datorită faptului că încet-încet, toate companiile se transformă în companii de tehnologie și, din această cauză, tot mai multe companii au departamente de IT. În România există un factor suplimentar, datorită reputației bune pe care o au profesioniștii IT. Mulți giganți tehnologici internaționali și-au stabilit centrele de cercetare și dezvoltare în România și oferă programatorilor salarii mari și multe avantaje, inclusiv relocarea potențială în viitor. În al doilea rând, universitățile române nu produc suficienți specialiști. Al treilea factor este migrarea din România a profesioniștilor IT către piețele occidentale sau în SUA, care mărește și mai mult decalajul. Aceasta înseamnă nu doar că cererea pentru profesioniștii IT nu va fi satisfăcută în viitorul apropiat, ci dimpotrivă, va continua să se aprofundeze”, explică Piotr Mazur.
Potrivit unui studiu efectuat de SDA pe piața locală, aproximativ 9.000 de profesioniști IT ies anual de pe băncile instituțiilor de formare din România – număr insuficient pentru a răspunde nevoii actuale. Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj oferă cel mai mare număr de absolvenți IT în fiecare an, aproximativ 1.850, fiind urmată de Universitatea Politehnica București (1.740), Universitatea Tehnică din Cluj (1.665), Academia de Studii Economice (1.450), Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași (1.200) și Universitatea București (900).
Datele Comisiei Europene din 2015 arată că până în 2020 va exista o lipsă de 900.000 de specialiști IT în întreaga Uniune Europeană. De altfel, regiunea Europei Centrale și de Est este caracterizată, printre altele, de o creștere economică medie, și o predispoziție pentru științe și limbi străine, fiind astfel o piață atractivă pentru școlile de programare care ajută la satisfacerea cererii în continuă creștere. Coroborat cu fenomenul digitalizării – în urma căruia tot mai multe locuri de muncă solicită cunoștințe mai complexe de IT, care pot fi învățate rapid și de neprofesioniști – crește accelerat și cererea pentru IT-iști.
IT Bootcamp, program oferit de SDA, este o formă alternativă de educație, care a luat naștere în SUA în urmă cu aproximativ opt ani. Numele provine de la un program de antrenament desfășurat de armata americană cu scopul învățării sau îmbunătățirii abilităților. Piotr Mazur spune că sunt „ateliere de programare practică foarte intense”. „Aș dori să subliniez aici cuvântul «intens» – cursurile durează în medie 300 de ore și aproximativ 80% din informații sunt practice, adaptate exact la nevoile companiilor care caută profesioniști IT”, adaugă el.
În regiunea Europei Centrale și de Est, inclusiv în Polonia și în România, oamenii se orientează din ce în ce mai mult către educația informală, deoarece universitățile s-au dovedit a fi ineficiente în acest sens. Acestea oferă prea puține informații practice și o legătură destul de slabă între învățare și jobul practic. IT Bootcamp acoperă aceste goluri deoarece sunt concentrate pe abilitățile cerute de angajatori. „În fiecare țară unde activăm, colaborăm cu angajatori cheie din sectorul IT și ascultăm nevoile acestora, cu scopul de a ne adapta cursurile pentru a se potrivi cu cererea acestora”, explică executivul.
El consideră că abordarea practică și faptul că universitățile nu se adaptează nevoilor viitorilor angajatori este un lucru crucial atunci când vine vorba despre IT Bootcamp, care oferă instruire și recalificare (upskilling și re-skilling). „Cred că este interesant de subliniat că 30% dintre studenții noștri sunt persoane care au urmat la un moment dat studii universitare în sectorul IT și programare și au observat că dobândesc prea multe cunoștințe inutile și prea puține informații practice care pot face o diferență reală atunci când îți cauți un loc de muncă sau când negociezi salariul. Restul studenților provin din industrii complet diferite, foarte des fără experiență anterioară în domeniul IT.”
Mazur spune că cererea și deficitul specialiștilor IT sunt prea mari, așa că, cel puțin în sectorul IT, nu mai este neapărat necesar să finalizezi o facultate de profil. „De fapt, uneori nu este nevoie deloc de studii universitare oficiale. Sistemul de învățământ din principalele piețe unde ne desfășurăm activitatea este destul de învechit și concentrat prea mult pe teorie și prea puțin pe practică și cunoștințe aplicabile. În plus, din ce în ce mai puțini oameni lucrează în domeniul pe care l-au studiat și, de asemenea, angajatorii devin din ce în ce mai flexibili atunci când vine vorba de căutarea candidaților pentru angajare și nu mai acordă atât de multă importanță studiilor universitare în domeniu. Aș îndrăzni chiar să spun că sectorul IT este și mai flexibil – atât timp cât poți scrie cod, nu contează ce ai făcut înainte și care este (dacă există) diploma universitară pe care o ai.”
Cu toate acestea, Piotr Mazur spune că finalizarea cursurilor ține foarte mult de motivația cursanților, dar și de capacitățile acestora. „Nu vreau să prezint o poveste frumoasă aici – nu toată lumea este menită să fie programator. Nu vindem acest concept, că prin simpla participare la bootcampul nostru oamenii vor deveni programatori, deoarece aceasta ar fi o publicitate falsă. Oamenii trebuie să dedice mult timp, efort și energie cursurilor noastre. Învățarea unui limbaj de programare este asemănător învățării oricărei limbi străine și ne străduim să includem toate informațiile esențiale pe durata unui curs de 7 luni – și sunt destul de multe informații. Astfel, după șapte luni de curs intensiv, studenții noștri cunosc elementele de bază ale programării. Ei nu devin imediat programatori cu drepturi depline, ci mai degrabă sunt pregătiți pentru primul lor entry job în industria IT.”
Un alt studiu al Comisiei Europene, care întărește spusele lui Mazur, indică faptul că, în curând, pe parcursul vieții profesionale vom ajunge să avem între 15 și 20 de locuri de muncă diferite, în sectoare diferite, schimbând chiar radical sfera muncii desfășurate.
În SUA, media acestei perioade la angajații cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani este de 3 ani, de trei ori mai mică decât cea a angajaților cu vârste cuprinse între 55 și 64 de ani, care este de 10,4 ani. În ceea ce privește 28 de țări din Uniunea Europeană, schimbările pentru tinerii de 25-34 de ani între 2000 și 2014 sunt de asemenea evidente. Menținerea unui singur loc de muncă pentru 10 ani sau chiar mai mult a scăzut de la 17,5% la 12,5%, în timp ce menținerea unui loc de muncă pentru o perioadă de 3-5 ani a crescut de la 17,7% la 19,4%. Această perioadă mai scurtă nu este doar rezultatul unui timp mai scurt petrecut în câmpul muncii, ci este, de asemenea, o alegere conștientă.
Acest lucru va fi în special afectat și de faptul că tehnologia și automatizarea remodelează mediul de muncă, unele joburi sau sarcini pe care oamenii le îndeplinesc fiind înlocuite de mașini. Există o tendință deja în reconversia profesională la nivelul adulților spre specializări IT, ca să poată accesa joburi mai bine plătite și să rămână în joc. Și acest fenomen contribuie la o dezvoltare dinamică a școlilor de IT pentru adulți sau a bootcampurilor pentru cei ce vor să învețe sau să-și exerseze aceste abilitați. „Performanțele pe care le-am avut până acum pe piața românească sunt foarte încurajatoare, mai ales ținând cont de faptul că România are o populație mai mică, 20 de milioane de locuitori față de aproximativ 38 de milioane în Polonia. Am observat o dinamică de creștere pe piața românească care depășește așteptările noastre, iar astăzi România este a doua noastră piață (după Polonia), cea mai importantă exact datorită potențialului acesteia. Ceea ce ne ajută în România, deși o piață nouă, este avantajul de a fi fost primii în piață, putând astfel să construim de la zero fără concurență majoră. Desigur, ne așteptăm să vedem competiție în curând și am văzut deja unii antreprenori locali care înființează companii cu o abordare similară”, spune Piotr Mazur.
Pe toate piețele unde sunt prezenți, SDA are aproximativ 80 de angajați. În România are o echipă de 10 persoane, iar în prezent recrutează pentru alte 10 posturi. Pe lângă angajații cu normă întreagă, colaborează cu aproape 100 de traineri IT care oferă cursuri în București, Cluj, Timișoara, Iași, Craiova, Oradea, Constanța, Galați și Baia Mare, iar până la sfârșitul acestui an vor să înceapă livrarea primelor cursuri la Chișinău, în Republica Moldova.
„Planul nostru este să fim prezenți în toate orașele mai mari din România și să ne creștem echipa. Avem nevoie de oameni potriviți care consideră educația un element cheie al creșterii și dezvoltării personale. Recrutăm trainerii din orașele în care se desfășoară cursurile. Motivul pentru aceasta este că trainerii noștri sunt programatori activi cu joburi zilnice și le-ar fi dificil să călătorească distanțe lungi în weekend. Această poziție este de fapt foarte atractivă pentru programatori – aceștia pot câștiga bani în plus în timpul lor liber, pot dezvolta soft skills și public speaking skills. Desigur, plăcerea de a-i învăța pe alții este încă un avantaj”, spune Mazur.
În ceea ce privește bugetul de investiții, SDA a investit peste 1 milion de lei în ultimul an și jumătate și intenționează să investească încă 1 milion de lei în 2020. Cât despre rezultate, pentru 2019 se așteaptă să atingă venituri de 1,5 mil. euro și un profit net de circa 200.000 de euro.
Pe baza statisticilor pe care le derulează în țările în care SDA activează, 81% dintre absolvenții cursurilor SDA primesc un loc de muncă în domeniul IT în termen de trei luni de la finalizare, în timp ce 10% dintre ei urmează studii universitare în paralel cu clasele, iar restul sunt profesioniști care lucrează activ. „De la lansarea în 2014, am avut 5.000 de studenți care au absolvit cursurile organizate de SDA în Europa, iar în prezent alți 2.500 urmează cursurile noastre. În România avem până în prezent aproximativ 500 de absolvenți. Scopul nostru pentru România pentru anul 2019 este formarea a 1.000 de studenți. Anul viitor intenționăm să creștem acest număr cu cel puțin 50%. Pentru anul viitor planificăm 80 de cursuri în România.”
În prezent, SDA oferă trei cursuri cheie în România – Software Tester (care durează 112 ore), limbaj de programare Python (311 ore) și, cel mai popular, Java (360 de ore). Acestea se țin în weekend, numără de obicei 15-20 de studenți și durează în general în jur de 3-5 ore pe zi. Pornesc de la 3 luni (Software Tester) și pot ajunge până la 7 luni (Python). „Este o experiență intensă, care necesită o mare dedicare din partea studenților, inclusiv studierea în timpul liber și pregătirea proiectelor. Aici trebuie să subliniez că, deși sună simplu, vorbim în majoritatea cazurilor despre persoane care au deja locuri de muncă și continuă să muncească pe durata participării la cursurile noastre”, explică Piotr Mazur.
Când vine vorba de costuri, cursul Software Tester costă 4.500 de lei, Java este 8.900 de lei, iar Python 7.900 de lei, cursanții având posibilitatea achitării în rate. În România, SDA lucrează împreună cu băncile locale la dezvoltarea de credite favorabile pentru cursurile pe care le oferă. În august 2019, cursul Java oferit de SDA a fost autorizat în cadrul programului Investește în Tine dezvoltat de CEC Bank și finanțat de guvernul român, care oferă credite pentru dezvoltare profesională fără nicio rată a dobânzii.
Următorul pas pe care se concentrează SDA este colaborarea B2B cu companii majore care au nevoie de un flux constant de profesioniști IT, așa cum lucrează deja pe piața poloneză și pe cea finlandeză. În colaborarea cu corporațiile, lucrează în două feluri, fie recrutează oameni noi din piață pe care îi instruiesc și îi introduc în companii, fie preiau angajații care lucrează deja în acea companie, dar pe o poziție non-IT și îi recalifică. De asemenea, colaborează cu multinaționale pentru furnizarea de cursuri mai tradiționale de „perfecționare”, bazate exact pe nevoile personalizate ale angajatorului. Unul dintre proiectele de referință în acest sens este colaborarea cu Nordea Bank în Polonia, unde lucrează în ambele moduri menționate. Primul proiect cu banca s-a numit „IT na Bank” și a avut cinci ediții. În cea mai recentă, Nordea a căutat să angajeze noi junior database specialists, printr-un curs intensiv pentru persoane fără experiență tehnică, implementat de SDA. Academia a gestionat întregul proces de recrutare și screening al participanților, Nordea participând doar la etapa finală a interviului, în care a selectat cei mai buni candidați. În cadrul proiectului, noii angajați selectați au participat la un curs care s-a desfășurat timp de cinci zile pe săptămână pentru o perioadă de trei luni, în care au fost furnizate 200 de ore de cunoștințe practice. Nordea a acoperit 60% din costurile programului și a primit la final 12 specialiști cu un contract de angajare pentru o perioadă de un an. De asemenea, le-a fost oferită posibilitatea de a preda cursuri de recalificare intern pentru angajații din birourile lor din Varșovia, Gdynia (Polonia), Stockholm (Suedia) și Helsinki (Finlanda).
„Cum am lucrat cu Nordea Bank în Polonia și pe piețele scandinave, am dori să lucrăm și în România. Având în vedere deficitul în continuă creștere de profesioniști IT și cât de greu (și de asemenea scump) este să angajezi profesioniști IT, procesul de recrutare trebuie să se adapteze. La un moment dat, nu mai este eficient din punct de vedere al costurilor sau al timpului să te lupți pentru aceiași profesioniști IT cu alte multinaționale; este de preferat, atât din punct de vedere al resurselor umane, cât și a ratei de retenție a angajaților, să li se ofere angajaților actuali capacitatea de a învăța noi abilități într-un mediu controlat, care stimulează, de asemenea, creativitatea și îi face pe angajați să se simtă doriți. Cred că odată cu progresul automatizării și al digitalizării, din ce în ce mai multe companii vor trebui să urmeze acest proces de recalificare și perfecționare a angajaților pentru a răspunde nevoilor generate de locurile de muncă de mâine. Acesta este motivul pentru care vom derula în curând acest proiect B2B în România și credem că, având în vedere prezența multinaționalelor IT din București, Cluj, Iași și alte orașe importante, cererea este acolo. Cred că aceste companii care implementează astfel de programe, care fie formează angajați de la zero fie își recalifică personalul actual, vor înregistra un punctaj foarte ridicat în ceea ce privește employer branding, arătând pieței că sunt dispuși nu doar să își păstreze oamenii talentați, dar și să investească în ei”, spune Mazur.

Digitalizarea și automatizarea, impuls pentru piața IT&C

În ultima perioadă, industria de IT&C a cunoscut o evoluție fulminantă, determinată în parte de fenomenele de digitalizare și automatizare. În timp ce o mulțime de servicii analogice cunoscute încep să fie mutate pe canale online, regiunea Europei Centrale și de Est atrage din ce în ce mai mulți investitori străini care identifică centre IT bine plătite în aceste țări.
„Cred că suntem încă înainte de boomul real, atunci când investitorii vor realiza că nu suntem doar ieftini (bineînțeles că acum acesta este destul de des motivul pentru care investesc), ci, în același timp, suntem și specialiști bine educați. Dar ceea ce observăm se datorează lipsei unui număr suficient de angajați potențiali și din acest motiv întreaga industrie nu crește la un pas atât de rapid pe cât ar putea”, spune Piotr Mazur.
Ce impact are fenomenul digitalizării în procesul de dezvoltare a industriei de IT&C? „Să folosim exemplul Estoniei, unde de fapt sunt și e-cetățean. Este impresionant modul în care această țară mică este digitalizată. Poți face aproape totul fără să fii nevoit să părăsești casa. Poți vota la alegeri, programa vizita la cabinetul medicului, comanda rețeta pentru medicamentele necesare, depune declarații fiscale. Poți deveni chiar e-rezident al Estoniei fără măcar să fi vizitat vreodată țara, dar primești o mulțime de avantaje suplimentare pentru a conduce compania acolo. Cred că progresul în domeniul digitalizării este necesar în fiecare țară.”
În ziua de astăzi, aproape totul este condus de un software, astfel că necesitatea profesioniștilor IT calificați vine nu numai din partea companiilor financiare sau de asigurări, dar și de la cele care produc software auto, instrumente medicale, electrocasnice etc. În fiecare an apar noi produse care depind foarte mult de tehnologie avansată și software pe care le folosim în viața de zi cu zi, cum ar fi boxele inteligente de la Google sau Amazon, smartphone-uri, laptopuri, televizoare etc. „Trăim vremuri în care orice companie pentru a supraviețui va trebui să devină într-un fel sau altul o companie de tehnologie. Întrucât aproape fiecare aspect al vieții noastre este asociat cu software-ul, limbajele de programare, avem nevoie de tot mai multe companii care să le creeze, să le actualizeze și să le dezvolte și, desigur, aceasta vine și cu o nevoie de astfel de profesioniști”, spune Mazur. Piața globală de învățare a programării are o valoare estimată la 450 de milioane de dolari. În Polonia, piața este estimată la 50 de milioane de zloți polonezi (circa 50 de milioane de lei). Vicepreședintele companiei estimează că piața românească este la jumătate față de cea poloneză.