Software în lohn sau ce ar trebui să învețe IT-iștii din experiența croitorilor

Dezvoltarea de software la comandă, în sistem lohn, a stat la baza apariției industriei românești de software. “Primele companii private din industria noastră au apărut după 1989 și au fost înființate de cercetători din centrele de calcul și din Institutul pentru Tehnica de Calcul. Aceștia și-au folosit contactele personale în străinătate pentru a câștiga primii clienți. Când vorbim despre lohn în software vorbim despre segmente mici, extreme de nișate, ale unor proiecte mari, în care execuția se limitează strict la specificațiile de proiect transmise de către client asupra cărora compania producătoare nu are nicio influență“, explică Andrei Pitiș, președintele ANIS, asociația patronală a industriei de software și servicii.

Modelul de business s-a consolidat în timp și a evoluat către externalizare, către outsourcing. Unul dintre atuuri a fost specializarea inginerilor români, iar un altul îl reprezintă costurile reduse, care au ajutat la atragerea de proiecte mai mari și mai interesante către industria locală. Acesta a fost un factor important de creștere pentru industria națională, înainte ca piața locală să fie cu adevărat semnificativă, iar munca în proiecte pentru clienții din străinătate a creat abilitățile și specializarea pe tehnologii și industrii în cadrul echipelor și companiilor românești.

Ulterior, aceste abilități au fost folosite în proiecte pe piața internă sau în crearea de produse proprii. “În plus, proiectele de outsourcing au început să devină mai variate și mai sofisticate și treptat au inclus componente semnificative de cercetare; dezvoltarea nu se mai face exclusiv pe baza specificațiilor primite, echipele alocate pe proiecte fiind adesea implicate în definirea specificațiilor, în identificarea nevoilor de business și a soluțiilor tehnice. Așa se face că proiecte semnificative, atât din punctul de vedere al clienților (companii foarte mari), cât și al industriilor sau al soluțiilor furnizate (conținut sensibil, informații securizate etc.) au fost câștigate și dezvoltate de companii românești chiar dacă nu întotdeauna aceste informații sunt făcute publice, adugă Andrei Pitiș.

Outsourcingul reprezintă în continuare cea mai mare parte a cifrei de afaceri a sectorului, probabil peste 80%. În ciuda faptului că de cel puțin cinci ani România nu mai este o destinație ieftină, companiile românești continuă să fie căutate pe harta furnizorilor de servicii de dezvoltare. “În ANIS, asociație care reprezintă în acest moment peste 120 de companii, cam 70%, sunt companii care produc software în sistem de tip outsourcing, dar cel puțin un sfert dintre ele au început să investească și în produse proprii. Dintre cele 70%, multe firme prestează servicii mai complexe decât închirierea de personal pentru dezvoltarea de proiecte software, precum și servicii cu valoare adăugată mai mare și mai greu de înlocuit prin mutarea proiectelor către destinații mai ieftine”, adaugă șeful ANIS.

Ioan Iacob, managing partner la furnizorul de servicii IT Qualitance, companie cu peste 120 de angajați, vorbește despre fenomenul vânzării de inteligență. “Industria românească de software merge foarte mult pe body leasing, pe vândut inteligență cu ora sau vândut oameni cu ora. Există o limită a acestui model, dar piața pare să insiste totuși în această zonă, în care există o foarte mare presiune pe profit. Dar marginea de profit este foarte mică și atunci oamenii încearcă să optimizeze și să vadă cum pot funcționa în acest model. E o paradigmă din care cred că trebuie să ieșim; noi încercăm să facem lucruri cu mult mai multă valoare adăugată decât servicii de body leasing sau de staff augmentation. Încercăm să construim ceva care chiar să funcționeze nu doar ca un business care să producă niște bani, ci care chiar să aibă un impact social.”

Iacob apreciază că acest tip de activitate are impact asupra angajamentului oamenilor care lucrează, din punct de vedere al cantității de cunoștințe care rămân și care se transferă, dar și din punct de vedere financiar. “Până la urmă noi construim soluții și nu tot rezultatul acelei construcții îl resimțim noi ca stat sau economie.”

„Școala produce mulți scriitori de cod, programatori, dar sunt multe companii, în principal străine, care au venit în România și au deschis centre pur tehnice de outsourcing, unde se scrie soft care se constituie ca produs străin. Este un mare păcat, în loc să scriem IT românesc scriem soft pentru alții”, spune Daniel Mateescu, COO al furnizorului de soluții software pentru companii Totalsoft. „Probabil că un softist din cinci este angajat să facă proiecte românești de software pentru companii. Este o mare problemă, vin companii care își permit să plătească salarii mari doar pentru competența tehnică și care ne ridică foarte mult costurile. Răsfață programatorul român, care pleacă de la o firmă unde face produs la o companie unde lucrează helpdesk cu 200 de euro în plus”.