SITUAȚIE ÎNGROZITOARE: cât plastic mâncăm și bem zilnic fără măcar să realizăm. Cea mai mare cantitate de plastic se afla chiar in cea mai importantă resursă de pe planetă
O bucată de PVC bine rumenită, burgeri cu garnitură Lego sau supă cu carduri de credit. Pare un meniu fără nicio noimă, dar reprezintă totuși realitatea consumului zilnic de bucăți microscopice de plastic incluse, fără să ne dăm seama, în…
O bucată de PVC bine rumenită, burgeri cu garnitură Lego sau supă cu carduri de credit. Pare un meniu fără nicio noimă, dar reprezintă totuși realitatea consumului zilnic de bucăți microscopice de plastic incluse, fără să ne dăm seama, în alimentație.
Oamenii ar putea ingera, săptămânal, echivalentul unui card de credit din plastic, a concluzionat un studiu din 2019 realizat de WWF International, citat de Reuters, cantitățile de plastic regăsindu-se, în principal, în apa potabilă dar și în alimente precum crustacee, care tind să fie consumate întregi, astfel încât plasticul din sistemul lor digestiv este, de asemenea, consumat. Reuters a folosit rezultatele studiului pentru a ilustra cum arată de fapt această cantitate de plastic în diferite perioade de timp. Într-o lună, ingerăm greutatea unei piese Lego din plastic și, într-un an, cantitatea de plastic folosită pentru casca unui pompier. Este posibil să nu pară prea mult, dar în acest ritm de consum, într-un deceniu, am putea mânca 2,5 kg de plastic, iar de-a lungul vieții, să consumăm aproximativ 20 kg de microplastic.
Producția de plastic a crescut în ultimii 50 de ani odată cu utilizarea pe scară largă a produselor de unică folosință ieftine. Deoarece plasticul nu este biodegradabil, ci se descompune doar în bucăți mai mici, acesta ajunge în cele din urmă peste tot, poluând plajele și sufocând viața sălbatică marină.
Malcolm Hudson, profesor de științe ale mediului la Universitatea din Southampton, spune că în mediul înconjurător există cantități tot mai mari de particule minuscule, numite nanoplastice, care sunt mult mai dificil de detectat, și pe care probabil le ingerăm și noi. „Ar putea trece în sângele nostru sau în sistemul limfatic și apoi să ajungă în organele noastre”, spune Hudson, citat de Reuters.