Situația nu arată deloc bine: Consumul și încrederea sunt la pământ, iar fără ele economia nu se îndreaptă. Ce spun prognozele economice pentru 2026 VIDEO

România intră în 2026 cu o economie fragilă, în care consumul stagnat și erodarea dramatică a încrederii populației configurează un tablou dintre cele mai sumbre din ultimii 15 ani, potrivit analizelor recente ale specialiștilor în economie.

Încrederea consumatorilor a coborât la minimul absolut din 2011, depășind în sens negativ chiar și nivelurile înregistrate în perioada celui mai sever lockdown pandemic, pe fondul unui consum aflat în contracție prelungită care reduce substanțial marja de manevră pentru o redresare rapidă, explică Ciprian Dascălu, economist-șef, în cadrul BCR.

„Consumul rămâne într-o zonă, să spunem, deprimată. Încrederea consumatorilor este la cel mai scăzut nivel din 2011 ca raportare. Încrederea consumatorilor în ultimele patru sau cinci luni a fost sub nivelul înregistrat din mai 2020, când a fost primul și probabil cel mai sever lockdown. Fără o revenire a încrederii consumatorilor, este greu să vedem un reviriment economic”, a spus Ciprian Dascălu la ZF Live, emisiune realizată cu sprijinul Orange Business.

Traiectoria macroeconomică a ultimilor doi ani agravează tabloul. După o creștere de doar 0,9% în 2024, însoțită de un deficit bugetar de 9,3% din PIB, economia a încetinit suplimentar în 2025, la 0,7%, iar perspectivele pentru 2026 indică o contracție reală, prima după mai mulți ani de creșteri pozitive. Corecția fiscală devine în acest context nu doar inevitabilă, ci și urgentă, un deficit de 9,3% din PIB plasând România în afara oricărui parametru acceptabil în cadrul Uniunii Europene.

„Venim după o creștere de 0,9 în 2024, cu un deficit bugetar de 9,3%, care ar trebui să fie corectată. Este inevitabilă corecția. Anul trecut am avut o creștere de 0,7%, iar anul acesta pe întreg anul vom avea minus 0,3%”, a mai adăugat economistul-șef BCR.

Reducerea deficitului presupune măsuri care comprimă suplimentar consumul și veniturile disponibile ale populației. În absența unui catalizator intern, economia românească riscă să încheie 2026 în teritoriu negativ, cu implicații directe asupra gradului de îndatorare publică și a percepției investitorilor față de piața locală.