Sindromul Anastasiu - Borza sau când suntem dispuși să vorbim cinstit despre economie

Săptămâna care se încheie a fost marcată de vâlva stârnită de declarațiile pro și contra legate de economie, de situația bugetarilor și a bugetului, dar și de eventualele schimbări în politica de taxe care ar putea apărea de anul viitor, pentru a crește încasările.

Totul a pornit de la declarațiile omului de afaceri Dragoș Anastasiu, , președintele Camerei de Comerț Româno-Germane AHK, care a apreciat într-o declarație publică că bugetul anului viitor nu se va închide dacă nu cresc taxele și nu se reduc bugetarii

„Sunt prea mulți oameni în ministere, sunt prea mulți parlamentari, prea multe primării, prea multe deconcentrate. Dacă vrem să plătim toți acești plimbători de hârtii, să-i plătim, dar de unde? Daca nu ai bani de cheltuieli, trebuie să faci ceva cu veniturile. Să atunci care sunt variantele de a face ceva cu veniturile? Ori faci o cotă unică, pentru că nu mai este cotă unică în România de ani de zile, avem și 10% și 16% și 0% la IT și impozit specific și TVA de 19%, deci unde-i cota unică? Cota unică a dispărut din România. Ori faci o chestie unitară, o cotă unică la un nivel mai înalt, ori faci impozit progresiv. Dacă ne uităm la doctrina socialistă, spune clar și s-a dovedit în ultimii trei ani, să luăm de la cei ce au mai mulți abani și să dăm la cei ce au mai puțini bani. Este o deducție logică. Aș vrea să stiu de la politicieni, față în față cu macroeconomiști, cum vor închide bugetul. Singura variantă, în contextul recesiunii europene și mondiale, să mărim impozitele sau să dăm afară oameni. Este o ecuație cu un final cunoscut, minus 3% deficit bugetar, pentru că nu putem mai mult”, a explicat Anastasiu.

Reacțiile nu au întârziat. De exemplu Alianța Sindicatelor Bugetarilor SED LEX, care a luat din declarațiile lui Anastasiu doar părțile care îi convin și au comunicat rapid că afirmațiile omului de afaceri ar putea slăbi autoritatea statului și ar putea crea ideea că România este un partener necredibil în ochii partenerilor europeni. ”Dintr-o lipsă acută de cunoaștere (prostie chiar) majoritatea celor care fac referire la sistemul bugetar se gândesc la administrația publică. Sistemul bugetar este compus din sistemul de ordine publică și siguranță națională, sistemul de învățământ, sistemul sănătății, sistemul administrației publice. Administrația publică reprezintă un număr de 125.000 de posturi ocupate, din care 76.000 în administrația locală, iar diferența până la 125.000 în administrația publică centrală”, comunica SED LEX.

Suntem siguri că Anastasiu nu s-a referit musai la ordine publică, sănătate sau învățământ, tot așa cum avocatul Remus Borza, fost consilier guvernnamental pentru ceva mai puțin de o săptămână, nu a făcut-o, când a vorbit, în vara acestui an, de necesitatea eficientizării sectorului bugetar și ce reconfigurarea economiei. „Îi putem plăti pe toți, dar trebuie să îi punem să livreze, este nevoie de creșterea calității muncii în aparatul bugetar”, a spus Borza, care a evidențiat faptul că Guvernul Năstase a lucrat cu 800.000 de bugetari, iar în prezent sunt 1,4 milioane. „Statul plătește mult și cere puțin, avem nevoie de criterii de competență. Indiferent de guvernare, aparatul bugetar a crescut, caracterizat de clientelism politic și de mediocritate”, a spus Borza.

Fostul consilier a enumerat și cîteva dintre problemele actuale ale economiei României, printre care nevoia de creștere a gradului de colectare a taxelor și impozitelor. România are cel mai scăzut grad de colectare, deși s-a înregistrat o majorare a sumei cu 46 de miliarde de lei, la 341 de miliarde de lei, iar nivelul evaziunii este „apocaliptic”, de 16 miliarde de euro. Cheltuielie cu asistența socială și de personal au crescut cu 73 de miliarde de lei, iar ANAF nu a putut ține pasul cu toate aceste creșteri.

În contextul discuțiilor din spațiul public legate de finanțarea salariilor din sistemul public și a pensiilor, Remus Borza a avansat fie sacrificarea investițiilor, fie încheierea unui moratoriu care să prevadă o înghețare a salariilor până cînd situația economică va permite reluarea creșterii acestora.

Premierul Viorica Dăncilă l-a demis pe Remus Borza din funcția de consilier onorific pe probleme economice.

Premierul nu a aplicat această măsură în cazul ministrului Finanțelor Eugen Teodorovici, care declara în luna august că o reducere cu cel puțin 20% a personalului din administrație ar eficientiza sistemul public. Ministrul spune că pentru o astfel de măsură ar trebui un pact politic, cu elemente clar stabilite, care să prevadă că România nu poate depăși un anume număr de personal administrativ, sau alocarea unui anumit procent din PIB, indiferent de partidul sau partidele care se află la guvernare.

La fel în februarie, cînd Teodorivici, întrebat dacă există posibilitatea să fie reduceri de personal în administrație, a declarat că se poate pune problema de orice poate duce la un sistem public eficient.

Calculele spun că un funcționar public câștiga, conform celor mai recente date, în medie, cu 58% mai mult decât angajații din restul economiei. Cei peste 211.000 de angajați din sectorul ”administrație publică și apărare” au ajuns la un salariu mediu net de 4.961 de lei net în luna iunie a acestui an, în creștere cu 18% față de perioada similară din 2018, arată datele Institutului Național de Statistică. Spre comparație, salariul mediu net la nivel național a fost 3.142 de lei net în iunie 2019 (+15% față de perioada similară din 2018), ceea ce înseamnă că un funcționar public câștigă, în medie, cu 58% mai mult decât angajații din restul economiei.

Problema nu este că salariile funcționarilor publici sunt prea mari, ci că sunt prea mari comparativ cu ceea ce fac și ceea ce oferă ca servicii.

Citiți mai mult pe mediafax.ro.