Sierra Quadrant: 2024 este un an de respiro pentru firmele românești, dar din 2025 lucrurile vor arăta cu totul altfel. România se confruntă cu o criză majoră de leadership

Economia românească va trece, în următorii ani, printr-un amplu proces de restructurare, pe fondul provocărilor generate de schimbările tehnologice, de criza forței de muncă și de modificările fiscale, iar firmele trebuie să își pregătească cu atentie planurile de business pentru orizontul 2025-2027 în condițiile în care perspectivele nu sunt deloc pozitive, potrivit unei analize realizată de Sierra Quadrant.

,,2024 este un an de standby pentru majoritatea firmelor românești. Este un an de respiro după 4 ani de crize multiple, de inflație, de probleme logistice. Este un an de acalmie în care, pe fondul stabilității oferite de cadrul electoral nu numai în România ci la nivel global, nu vom asista la modificări semnificative de ordin fiscal, decizii majore care să impacteze business-ul, nu vom avea surprize. Însă din 2025, lucrurile vor arăta cu totul altfel’’, spune Ovidiu Neacșu, partener coordonator Sierra Quadrant.

În plus, statisticile procedurilor de insolvență arată că, în foarte multe cazuri, managementul este principalul Ovidiu Neacșu vinovat pentru situația economică dificilă în care se află companiile.

,,A trecut vremea managerilor ,,școliți’’ la locul de muncă, crescuți pe valul creșterii consumului. În perspectiva următorilor ani, leadership-ul va avea o influență tot mai puternică asupra business-ului, a modului în care este capabilă compania să prevadă oportunitățile din viitor și să anticipeze semnalele de alarmă”.

Potrivit analiștilor, cel puțin în 2025, pentru multe companii, mai ales din zona IMM-urilor, marea provocare o va reprezenta continuitatea business-ului.

”Ne confruntăm, din păcate, cu o criză majoră de leadership, fapt care riscă să influențeze competitivitatea economică în orizontul următorilor ani’’, afirmă experții.

În opinia lui Ovidiu Neacșu, anul viitor va aduce un nou ciclu de probleme economice, de la cele de ordin fiscal, la cele structurale care țin de relevanța business-urilor, de concurență și de evoluția economică în general.

,,Criza datoriilor la nivel global se adâncește pe zi ce trece, iar soluțiile sunt cele deja cunoscute. Creșteri de taxe, reduceri de cheltuieli bugetare, cu efectele directe în economie. Pentru România, perspectivele indică o amplificare a provocărilor de natură fiscală (creșteri de taxe) și o accentuare a problemelor mai ales din industriile asociate consumului (scăderi de producție și vânzări, accentuarea blocajului financiar etc.) Necesara restructurare a aparatului public, reducerea cheltuielilor statului pe fondul deficitului semnificativ, noua lege a salarizării și inflația vor pune o presiune semnificativă pe consum, pe ramurile productive ale economiei’’, arată analiza.

Sierra Quadrant estima, la finele anului trecut, că peste 150.000 de firme vor avea probleme financiare în 2025, iar datele anunțate de Registrul Comerțului, după primul trimestru, vin să confirme această predicție.

Anul trecut, spre comparație, peste 133.000 de firme au intrat în dificultate (16335 de companii și-au suspendat activitatea, 39.031 au fost dizolvate, 71.241 au fost radiate iar 6650 au intrat în insolvență)

Potrivit specialiștilor, companiile cu cele mai mari probleme, în momentul de față, sunt cele din comerț, agricultură, industrie și construcții, acolo unde creșterea taxelor, scăderea puterii de cumpărare și limitarea creditării au creat multiple probleme.

,,Printre firmele care și-au închis porțile, în prima parte a anului, cele mai multe sunt așa numitele firme zombie, cu capitaluri negative, incapabile să facă față provocărilor din prezent. Probabil numărul lor va crește semnificativ în următoarea perioadă. Pentru restul, șansa continuării activității este dat de necesara restructurare a operațiunilor, de adaptare a ofertei de produse și servicii la noua realitate, de adoptarea unor planuri de planificare strategică’’, spun analiștii Sierra Quadrant.

Ei atrag atentia că, din păcate, multe dintre firmele românești ajung să apeleze la producedurile de restructurare, de la concordatul preventiv la acordul de restructurare, mult prea târziu, când deja au mari probleme financiare, de funcționare a business-ului.

,,Din păcate, la noi se înțelege greșit, de mulți antreprenori, rolul procedurilor de restructurare. Restructurarea operațiunilor nu înseamnă doar să îi ajuți să își reducă datoriile, să își rezolve problemele de finanțare. Firmele au nevoie de un program de planificare strategică, de o evaluare completă a business-ului – cine sunt clienții, cum arată piața, care sunt competitorii, dacă au posibilități de inovare. Altfel, în absența unei strategii pe termen mediu și lung, multe dintre firme ajung, după câțiva ani, în aceeași situație în care s-au aflat și în momentul în care au fost restructurate’’.

Ovidiu Neacșu spune că a trecut vremea când firmele puteau să își facă planuri pe 4-5 ani, mizând pe creșterea economică, pe avansul consumului, pe stabilitatea unei legislații fiscale. Nivelul de impredictibilitate, de incertitudine, a crescut foarte mult, iar planurile de business nu mai pot urmări o evoluție liniară. Volatilitatea a devenit cuvântul de ordine, iar perspectivele trebuie să în calcul o mulțime de factori, de la ritmul tot mai alert de inovare, la AI și schimbarea obiceiurilor de consum.

Potrivit Sierra Quadrant, economia românească riscă să piardă semnificativ la capitolul competitivitate, să devină practic irelevantă în perspectiva următorilor ani, dacă nu își va restructura operațiunile și nu va adopta planuri de planificare strategică, soluții menite să anticipeze riscurile și să exploateze avantajele oferite de AI, de inovație și cercetare.