...Și-au rămas doar 36

Până anul trecut, sistemul bancar cuprindea 40 de bănci, din care jumătate cu o cotă de piață de sub 1%, ceea ce a generat dezbateri privind nevoia de consolidare a sistemului. Acum sistemul bancar a ajuns la 36 de bănci. Iar procesul de consolidare cel mai probabil va continua. Unii bancheri văd posibilă ajustarea numărului de bănci spre 15-20. Însă procesul nu va fi rapid.

Patru bănci au dispărut din statisticile BNR: Volksbank, preluată de Banca Transilvania, RBS, unde portofoliile de retail și corporate au fost preluate de UniCredit Bank, Millennium, cumpărată de OTP Bank și Montepio (exit).

Și grupul cipriot Bank of Cyprus se află în proces de lichidare a operațiunilor locale. O altă bancă, Marfin Bank România, este „la vânzare“. De asemenea, există negocieri privind achiziția Băncii Românești de către Bancpost.

Banca Transilvania (BT), cea mai mare instituție de credit cu capital românesc și cu o capitalizare bursieră de peste 7 mld. lei, a finalizat anul trecut tranzacția de preluare a Volksbank România, aceasta fiind cea mai importantă operațiune din sectorul financiar – „fuziunea anului 2015“. În primăvara anului trecut a fost anunțată finalizarea tranzacției, după ce la sfârșitul anului 2014 banca din Cluj a semnat un angajament ferm de preluare printr-o tranzacție fulger, după negocieri de doar câteva luni.

Banca Transilvania a plătit pentru achiziția Volksbank România în total 711 mil. euro, din care 81 mil. euro (358 mil. lei) pentru capitalul băncii și 630 mil. euro în rambursarea unor linii de finanțare acordate de către acționarii Volksbank băncii din România.

Volksbank, o bancă cu active de 13 mld. lei, a fost scoasă la vânzare după ce a fost curățată de credite neperformante, care ajunseseră la o treime din portofoliul total de credite. De la începutul anilor 2000, Volksbank crescuse rapid în perioada de boom a creditării, ajungând la finalul lui 2008 numărul 3 în România, după BCR și BRD. Atunci Banca Transilvania era pe locul 7. Creșterea Volksbank s-a produs preponderent pe seama vânzării de credite ipotecare în valută, iar banca a înregistrat și o deteriorare la fel de rapidă a portofoliului de credite în anii de criză, în special în cazul împrumuturilor în franci elvețieni.

Unul dintre artizanii tranzacției cu Banca Transilvania a fost bancherul austriac de investiții Heinrich Pecina, foarte influent în cercurile financiare și politice de la Viena. El a venit cu această propunere la Cluj și tot el a fost cel care a mediat tranzacția, prin intermediul firmei Vienna Capital.

Programul de integrare a Volksbank România în Banca Transilvania, început în luna aprilie 2015 și deruat până la sfârșitul anului, a fost organizat pe 25 de proiecte. Fuziunea dintre cele două bănci a avut loc pe 31 decembrie, dată de la care Volksbank România a dispărut. Banca Transilvania este pe locul trei în sistemul bancar, poziție pe care s-a plasat și Volksbank în anii de boom economic, iar după finalizarea procesului de preluare a Volksbank, banca din Cluj se îndreaptă spre locul doi în piață, ocupat în prezent de BRD-SocGen.

Activele Băncii Transilvania au făcut anul trecut un salt de 33%, după preluarea Volksbank, cota de piață urcând la 12,5%. În topul celor mai mari profituri pe piața financiară locală, Banca Transilvania s-a detașat anul trecut, raportând un câștig net contabil de 2,4 mld. lei, în creștere cu 456% față de anul precedent, ca urmare a înregistrării câștigului de 1,6 mld. lei din tranzacția de preluare a Volksbank România.

Și britanicii de la RBS au plecat de pe piața românească, după numai șase ani de prezență, perioadă în care nu au făcut decât să-și reducă în mod constant expunerea locală și să caute activ un cumpărător pentru banca în posesia căreia ajunseseră după preluarea în cadrul unei tranzacții globale a grupului olandez ABN Amro din 2008. Odată cu închiderea RBS România s-a pus capăt unei istorii de aproape două decenii. Olandezii de la ABN Amro construiseră în România la jumătatea anilor ‘90 unul dintre cei mai buni jucători locali pe segmentul corporate.