Și-a transformat pasiunea într-un business veritabil care azi are venituri de peste 4 mil. euro

Povestea începe cu o fată de clasa a cincea, care făcea prăjituri mai tot timpul împreună cu bunica sa, pasiune ce s-a menținut și cu trecerea anilor. Mai târziu, talentul culinar i-a fost descoperit de angajatorul de la acea vreme, pe care îl surprindea an de an cu torturile și prăjiturile realizate de ziua lui. Văzându-și produsele din ce în ce mai apreciate, Carmela Dragomir s-a hotărât să pună bazele propriului său laborator de cofetărie, iar clienții nu au întârziat să apară. La doar un an distanță l-a cunoscut pe cel ce avea să îi devină asociat, Laurențiu Dascălu, care avea experiență în alimentația publică, și împreună au pus bazele afacerii Clarion.

Inițial au închiriat un spațiu pe care l-au transformat în laborator, în 2000, unde antreprenoarea urma să se ocupe de partea de producție și, conform spuselor lor, totul a decurs cu pași foarte mici. ”La început munceam pe brânci. Eram doar eu cu o singură fată. După opt ore ea se ducea acasă, iar eu rămâneam să îmi construiesc afacerea“, povestește Carmela Dragomir. Au pornit la drum cu utilaje vechi, chiar și second hand-uri, până când au ajuns pe plus și au reușit să cumpere altele noi, povestește Laurențiu Dascălu.

În funcție de banii disponibili, au investit constant în tehnologie, iar ulterior au deschis și două cofetării în Câmpina, pe care le-a numit Delice. Câțiva ani mai târziu au hotărât ca pentru partea de vânzare să înființeze o nouă firmă, procedură sub care funcționează și în prezent. Momentul în care afacerea ”a explodat“ a fost deschiderea cofetăriei din Ploiești, când și-au dat seama că e nevoie de un nou laborator, povestește Dascălu. Așa au construit actuala unitate de producție. în prezent, Clarion și Delice International administrează un laborator, două cofetării în Câmpina, patru în municipiul Ploiești și una în Bușteni, care acoperă toată gama de produse de cofetărie; 165 de oameni lucrează în cadrul ambelor divizii.

Anul trecut, cifra de afaceri cumulată a ambelor companii a fost de aproape 20 de milioane de lei, iar pentru 2017 se așteaptă la o creștere de circa 15% a vânzărilor, spune antreprenorul. ”Noi suntem foarte mulțumiți de cifra de afaceri. Dacă reușim să creștem este foarte bine, dar important este să ne menținem standardele actuale“, adaugă Dascălu, referindu-se la modul de realizare a produselor, respectiv folosirea materiilor prime din ingrediente naturale și lucrul manual, un subiect destul de sensibil, conform spuselor sale. ”Nu mai găsim oameni. Nu doar la noi, în toate domeniile e problema asta. Specialiștii au plecat din țară, nu avem școli profesionale. La noi, majoritatea oamenilor sunt formați aici, în laborator, de Carmela și de cei mai vechi“, în contextul în care angajații câștigă aici cu 800-1.000 de lei mai mult decât minimul pe economie, precizează Dascălu.

Pentru a suplini lipsa de angajați, antreprenorii au investit foarte mult în tehnologie, însă până la un punct, spun ei, fiindcă aportul manual nu poate fi înlocuit. Spre exemplu, au cumpărat un utilaj de circa 50.000 de euro, dar au constatat că nu se poate lucra cu el deoarece funcționează doar cu blaturi semipreparate. ”Soluția ar trebui să vină la nivel de țară, să nu mai plece oamenii, să avem școli unde să calificăm forța de muncă“, crede Dascălu. ”în momentul în care încerci să tragi de unul singur nu vei reuși să dezvolți o afacere. Trebuie să îți educi oamenii, să îi înveți să facă același lucru ca tine, doar așa afacerea se va dezvolta la maximum“, afirmă Carmela Dragomir, care deține în palmares numeroase premii, la concursuri naționale sau internaționale.

Povestește de primul său concurs, în 2007, la Sinaia, competiție la care a luat și locul I. Așa s-a făcut remarcată, iar o prietenă i-a propus să meargă la o competiție în Cipru, primul său concurs internațional. ”Atunci mi-am dat seama că nu știam foarte multe tehnici. Asta m-a făcut să cumpăr cursuri internaționale, să caut să învăț cât mai mult, deoarece ceea ce făcusem eu mi s-a părut foarte în urmă față de alții“, povestește ea. Ulterior a mers la fiecare ediție a olimpiadei mondiale, ce are loc din patru în patru ani, competiții în cadrul cărora a obținut mai multe medalii de aur. Spune că olimpiadele i-au oferit șansa de a se dezvolta, de a ajunge și a depăși nivelul altor țări și de a-și fructifica aceste experiențe în cadrul companiei sale. ”Când mă întorceam de la competiții, le ceream mai mult fetelor mele. Le-am explicat că trebuie să ne auodepășim și le-am dat o motivație“, explică antreprenoarea. Conform ei, în prezent România se situează foarte bine în competițiile menționate, ceea ce nu se poate spune despre anii 2008, când țara noastră era pe penultimul loc. ”Când am luat prima medalie de aur la Luxemburg, cei care vizitau standul României rămânau stupefiați și spuneau – vai, dar cum știe România să facă asta? De când?“, povestește ea.

De asemenea, experiența concursurilor internaționale a ajutat-o să îndeplininească pretenții ale clienților în materie de torturi, ceea ce a ajutat-o să-și fidelizeze clientela. ”în momentul în care te limitezi și rămâi la școala de acum 30 de ani, nu ai ce să oferi, cum să surprinzi clientul. Nu trebuie să te uimească o cerere de la client, ci tu trebuie să-l uimești pe el prin ceea ce poți să-i oferi“, explică Carmela Dragomir. Pe de altă parte, în România nu se valorizează corect produsele artistice în ceea ce ține de cofetărie, consideră ea. Din punctul său de vedere, un tort ca piesă artistică ar trebui să coste între 10.000 și 15.000 de euro pentru a fi în concordanță cu timpul, modul de realizare și materiile prime folosite. însă în țara noastră, tortul se vinde la kg – la Delice, 65 de lei decorat simplist și 85 de lei cu un grad de dificultate mai mare; or, consideră ea, acest cost nu reflectă valoarea muncii reale. ”Eu încerc să îi explic valoarea acestui produs, materiile prime folosite, care sunt destul de scumpe, însă omul alege după preț și nu după calitate“, mai spune ea.

Cu toate acestea, vânzările Delice au crescut și, spune Laurențiu Dascălu, sute de mii de oameni mănâncă prăjituri de la ei. Sezoanele de evenimente aduc, însă, cele mai multe plusuri în încasările firmei, având în vedere că un tort de nuntă ajunge și la 3.000 de lei și au fost zile în care au vândut și 70 de torturi de nuntă, spune antreprenorul. Precizează că în astfel de perioade abia fac față comenzilor, iar uneori au cerere mai mare decât oferta. Iar pentru că afacerea merge ca pe roate, cei doi antreprenori au în plan încă două investiții, mai exact deschiderea a două cofetării, una în Ploiești și una în Câmpina, investița necesară fiind de peste 100.000 de euro.

Pe viitor își propun să se concentreze pe cele două noi unități și ”restul le luăm din mers, în funcție de nevoile pe care le avem, din ce ne cere piața“, precizează Dascălu. Nu exclud nici varianta francizării, însă recunosc că sunt reticenți la idee, deoarece se tem să nu le fie afectată reputația. Mulți dintre cei care doresc o cofetărie Delice nu sunt conștienți de costurile necesare, de circa 50.000 de euro, spune antreprenorul. ”Din exterior toată lumea spune spune că o cofetărie e o afacere bună, sunt bani mulți, dar pe lângă investițiile în vitrine, dulapuri, amenajare și alte utilaje, trebuie să iei în calcul și faptul că marfa e perisabilă; noi nu folosim conservanți. Deci sunt și destul de multe pierderi“, explică Dascălu. Sunt și oameni care și-ar asuma aceste minusuri, mai cu seamă dintre cei cu experiență în alimentația publică.

Un alt plan pe termen lung ar fi deschiderea unei unități la București. ”Livrăm și în prezent pentru evenimente din Capitală, ducem marfă la multe restaurante de acolo, dar mai așteptăm cu extinderea în alte orașe“, adaugă antreprenorul. Și în ce privește planurile de extindere, principalul impediment este tot lipsa personalului; de altfel, ”aceasta este și cea mai mare problemă a pieței, restul fiind cele pe care le întâlnim de zi cu zi în țară – birocrație multă, niciun fel de ajutor din partea statului, dar astea trec nevăzute“, conchide Dascălu.

La nivel național, piața dulciurilor este una fragmentată, cu mulți jucători mici și puțini jucători mari. în această industrie activează producători mari precum Nestlé, Heidi sau Kandia, importatori precum Mondelēz, dar și  fabrici mici sau laboratoare unde se realizează prăjituri pentru o plajă mică de clienți. Conform calculelor ZF, toate aceste companii realizează împreună afaceri de circa un miliard de lei.