Sergiu Manea, BCR: Avem nevoie de consolidare fiscală, s-ar putea să fie șocul de care avem nevoie pentru a trece în noul model orientat spre creșterea semnificativă a productivității, a valorii pe care o producem

România are nevoie de consolidare fiscală, această perioadă poate deveni și un punct de cotitură pentru economie, dacă este folosită pentru a accelera investițiile, productivitatea și dezvoltarea sectoarelor strategice, consideră Sergiu Manea, președinte executiv, CEO al BCR. El avertizează că adevărata problemă nu este stagnarea economică temporară, ci reducerea potențialului de creștere al economiei românești de la 3,5% spre 1,5-2%.

„Ai nevoie de consolidare fiscală, care consolidarea fiscală, paradoxal, s-ar putea să fie șocul de care avem nevoie pentru a trece în noul model economic orientat spre viitor, spre creșterea semnificativă a productivității, a valorii pe care o producem în acoperirea din producția internă a unor falii în ceea ce privește produsele esențiale de care avem nevoie, indiferent că vorbim despre produse energetice avansate, despre manufactură avansată, defence sau vorbim despre lanțul de mâncare”, a spus el în cadrul evenimentului ZF Bankers Summit 2026.

Ce a mai declarat Sergiu Manea în cadrul evenimentului ZF:

• Acestea sunt toate lucruri pe care este important să le înțelegem, să înțelegem riscul asociat și să încercăm, printr-un mix de intervenții care înseamnă equity capital și după aceea finanțare în direcția în care România va relua acel traseu virtuos. Ceea ce doare nu este faptul că anul ăsta vom avea minus zero. Ceea ce doare este că potențialul de creștere economică a României numai 3,5%, e probabil 1,5% sau 2% și asta trebuie să ne preocupe. Dacă într-o serie de 15 ani am 2 ani în care sunt plus-minus zero, nu e o mare problemă, mai ales în contextul consolidării fiscale. Întrebarea pe care trebuie să ne-o punem cu toții realmente este cum ducem din nou potențialul de creștere în zona de 3% – 3,5%.

• Există o seamă de angajamente strategice pe care România le-a făcut deja, PNRR se termină, urmează SAFE și avem în continuare fondurile de coeziune. Cred că e foarte important să ducem acești bani cât mai repede acolo unde putem crea valoare și noi locuri de muncă, astfel încât să asigurăm tranziția. Punctul numărul doi zice că este foarte important să creăm o poveste care să încurajeze sectoarele ce pot fi competitive la nivel european din România și nu să le rănim, apropo de modul în care taxăm economia și ducem de fapt sectoare care sunt trăiesc într-o lume ultra-competitivă pe pierdere.

• În momentul în care vorbim de modul în care construim taxare și modul în care construim interacțiunea cu statul român, e foarte important ca acel cost administrativ de operare să fie cât mai scăzut. Intervenția nu are neapărat nevoie de bani de la buget, cred că avem instrumente și avem suficient de multe rezerve să credităm.

• Cred că ce foarte important este să ne dorim mai mult din punctul de vedere al fluidității cu care facem investiții în economie în aceste sectoare țintă. Cred că e timpul să ne uităm la cum facem lucrurile și, dacă ne vom propune să fim mult prea competitivi în modul cum facem lucrurile, cu certitudine vom avea creștere de potențial.

• Pentru că trecem printr-o perioadă confuză din punct de vedere economic și foarte multe șocuri, cred că e foarte important să demonstrăm că suntem aproape de clienți și a fi aproape de client înseamnă în primul rând să încercăm să oferim claritate, să încercăm să-i ajutăm în primul rând prin a înțelege stadiul prin care trece clientul respectiv și să-l ajutăm să înțeleagă care sunt lucrurile pe care le are de făcut astfel încât să poată să navigheze acestea ape tulburi și, de ce nu, să le navigheze cu succes, însemnând inclusiv creșterea bancabilității.

• Trebuie să creăm organizații care sunt capabile nu neapărat să absoarbă șocul tehnologic, ci să folosească tehnologia în scopul creșterii gradului de satisfacție a clienților. Trebuie să ne asigurăm că gradul de competență al colegilor noștri crește și asta e o investiție foarte importantă pe care o facem.

• Ne uităm foarte, foarte mult la viitor și cred că e foarte mult potențial acolo. Dacă ne uităm la indicele de dispariție al tinerilor din piața forței de muncă sau din școală, vedem că România conduce detașat la acel aspect, 20% din tineri dispar. Așa-numitul NEET index arată România pe primul loc, cu 20%, următoarea țară e Bulgaria, cu 15% și media europeană undeva la 11% și cred că investiția asta în viitor, oricum am concep-o și oricum am manifesta-o, e una din preocupările tuturor.

• Toate băncile fac educație, toate băncile se adresează mediului școlar și mediului universitar cu diferite programe foarte atractive. Toate băncile mobilizează programe de internship, care înseamnă o investiție semnificativă din partea colegilor, cât și din partea băncilor și cred că ar trebui cumva să vorbim puțin mai mult despre ce facem individual și o să vedem că suma părților echivalează cu o intervenție care ar dacă ar fi tratată cu o intervenție sistematică. Inclusiv în comunicarea publică ar putea ajuta măcar la schimbarea percepției. E clar unul din subiectele care ne preocupă foarte mult. 

• E clar că ne propunem să creștem mai repede decât piața. E clar că noi ne dorim să creștem, e clar că activele pe care le aducem, active digitale, plus creșterea competenței colegilor noștri țintesc de fapt o creștere universală. Modelul nostru de coverage sper să ne ducă în direcția despre care de care am vorbit, respectiv să creștem gradul de încredere a publicului și a clienților noștri în modul în care înțelegem să facem banking.

• Eu am convingerea că nevoile bancare sunt pe de o parte un subset a nevoilor vieții financiare ale unui individ sau ale unei companii. Cândva, băncile erau singurele entități care aveau grijă de viața financiară a unui individ sau a unei companii. Acum băncile sunt doar o parte dintre cei care oferă acoperire a acestor nevoi.

• Cel de-al doilea lucru destul de important este că cred că orizontul de timp la care băncile se uită apropo de a avea relevanță de fapt pentru viața financiară a cuiva a crescut.

• Punctul numărul trei este faptul că băncile europene vorbesc foarte mult despre investiții nu are nicio legătură cu dorința lor de a copia dacă vrei un asset manager american sau a copia o bancă americană, ci are foarte multă legătură cu modul în care arată demografia pe termen mediu și lung în Europa și modul în care arată fondurile de pensii pe termen mediu și lung în Europa.

• Este o datorie și o responsabilitate a sistemului bancar, așa cum o vedem noi, în a educa și a pune lângă educație produse relevante, astfel încât generații întregi să-și poată trăi vârsta treia în demnitate. Ne uităm la produse de investiții, ne uităm și la finanțarea investițiilor și facem asta cu prisosință.

• Întrebarea este cum arată o economie relevantă într-un context de T plus 5, T plus 10 ani. Astea sunt întrebările pe care ni le punem.

• Educația financiară ne va duce pe un loc mai bun în Europa.

• Nu poate exista prosperitate individuală fără să existe prosperitate economică în sens larg, e foarte clar. Dacă ne uităm puțin în perspectivă, vedem că din 2011-2012 încoace România a crescut până în anul 2024. Între 2012 și 2019 a crescut semnificativ peste potențial. Potențialul economic atunci era de 3,5 și au fost creșteri de 7, au fost creșteri de 4, de 5 și așa mai departe. Am avut, laolaltă cu întreaga lume, scădere în 2020, un fel de recovery 2021, 2022 și după aceea au fost economii mai bine adaptate în trecerea prin acel punct de inflexiune.