Semnal de alarmă. Luni, la prânz, România consuma sub 6.000 MW de energie, un nivel extrem de redus

Datele Transelectrica pentru prima jumătate a anului arată că România și-a redus cererea de energie cu 8%, procentele lunare de scădere variind între 6% și 12%. Cum consumul de energie scade văzând cu ochii, România a reușit să redevină exportator net de energie în această perioadă. Deși redobândirea statului de exportator de energie ar fi o veste îmbucurătoare, scăderea consumului devine în realitate o problemă.

Rapoartele Transelectrica arată că o bună parte din această scădere se explică prin temperaturile mai mari de la începutul anului, Europa având, din fericire în contextul geopolitic actual, o iarnă neobișnuit de caldă. Dar în al doilea trimestru al anului, scăderea consumului de energie a fost cauzată mai ales de încetinirea activităților economice, previziunile pentru România de creștere a PIB pentru primăvara 2023 fiind de 3,2 %, comparativ cu 4,7 % cât s-a înregistrat în perioada similară a anului anterior, se arată în raportul semestrial al Transelectrica.

„Scăderea consumului de energie electrică cu aproximativ 7% în primele 7 luni ale anului față de aceeași perioadă a anului trecut este o veste extrem de îngrijorătoare“, spune Corneliu Bodea, CEO Adrem și președintele Centrului Român al Energiei. O scădere a consumului de energie atât de amplă ascunde o scădere importantă la nivelul consumatorilor industriali, susținută și de scăderea producției industriale, explică antreprenorul.

„E criză. Marii consumatori industriali pur și simplu nu mai reușesc să vândă“, spune un analist din domeniul energiei.

La rândul său, Bodea spune că deși din punctul de vedere al prețului lucrurile par mai calme acum față de anul trecut, este bine să nu scăpăm din vedere faptul că energia este semnificativ mai scumpă față de nivelul cu care industria era obișnuită în 2017. „Ne aflăm într-un moment foarte dificil deoarece industria are nevoie de timp pentru a se alinia la noile costuri generate de creșterea prețurilor la energie. Vorbim de 30-40 euro în 2017 față de 90-100 euro astăzi, dar și de costurile cu forța de muncă“, spune antreprenorul.

Efectele unui consum mic

Acestea fiind cauzele, implicațiile unui consum redus de energie sunt majore, mai ales în contextul în care România vrea 10.000 de MW noi în energia verde până în 2030, relansarea proiectului nuclear de la Cernavodă (alți 1.400 MW) sau tranziția de la cărbune spre gaz la Complexul Energetic Oltenia.

„Scăderea consumului va afecta apetitul de investiții în sectorul producției de energie electrică, iar lipsa de măsuri pentru a stimula creșterea industrială se va traduce în ieșiri de pe piața respectivă a jucătorilor mari“, crede Corneliu Bodea. Businessul Adrem, fondat în urmă cu 30 de ani de Corneliu Bodea alături de fratele său Adrian Bodea, are în prezent în jur de 1.000 de angajați care fac parte din cele trei companii care formează grupul: Adrem Invest, Adrem En­gineering și Adrem Link.

Mai departe, însuși sistemul de transport și distribuție este afectat, pentru că volumele mai mici înseamnă de fapt venituri mai reduse, lucru care tot în investiții mai modeste se traduce. „Reducerea consumului de energie electrică afectează în principal componenta de transport și distribuție care vehiculează cantități mult mai mici, având costuri în creștere. În consecință, riscul este ca aceste componente să înregistreze venituri mult reduse, ceea ce se va traduce în tarife mai mari.“

În acest peisaj, inclusiv creșterea accelerată a prosumatorilor poate deveni o problemă. „Creșterea nivelului producției de la prosuma­tori va agrava situația de mai sus. Scăderea consumului modifică echilibrul între energia produsă în bandă (surse de producție de energie constante) versus energia regenerabilă și crește ponderea celei din urmă. În acest mod, rețelele vor putea gestiona mult mai greu asigurarea unui mix cât mai verde în lipsa investițiilor în rețele inteligente“, mai explică Bodea.

Analiza datelor disponibile arată evoluții pe termen scurt de necrezut pentru segmentul prosumatorilor din România, fără discuție aceasta fiind cea mai interesantă poveste de urmărit din sectorul energetic local. Doar în primele șase luni din 2023, numărul prosumatorilor a escaladat de la circa 40.000, câți erau la finele lui 2022, la peste 77.600, capacitatea lor crescând de peste 2,3 în intervalul analizat, până la 973 MW.

Cum poate crește consumul?

Problema este că dincolo de piața prosumatorilor, investițiile concrete în energie rămân limitate.“Consumul de energie trebuie să crească din alte sectoare, din partea de transport sau de încălzire“, indică specialiștii din domeniu posibile soluții de a repune consumul de energie pe un trend ascendent. Calculele ZF făcute pe baza datelor Eurostat arată că la nivelul anului 2021, doar 25% din consumul final de energie al UE era asigurat de energia electrică. Din nou, statele nordice stau bine la acest capitol, Norvegia având un procent de peste 51% de electrificare a economiei sale, în timp ce România avea un procent de numai 16%.

De exemplu, la finalul lunii mai, numărul autoturismelor electrice din parcul auto național a depășit pragul de 30.000, arată datele furnizate de consultanții de la Roland Berger, acestea reprezentând mai puțin de 0,4% din totalul autovehiculelor înmatriculate. Pe zona de încălzire, România se bazează pe mai ales pe gaze și lemne, ponderea energiei electrice fiind nesemnificativă. Practic electrificarea transportului și a încălzirii sunt două direcții majore care pot contribui la relansarea consumului de energie.