Șeful BCR vorbește despre ultimul an de anormalitate al băncii pe care o conduce

“Succes cu returnarea creditului“, îmi spune Tomas Spurny din ușă, la sfârșitul interviului, în loc de „La revedere“. Continuă retoric: „E și acesta un soi de sclavie, nu-i așa?“.

Tomas Spurny este un personaj relaxat și cumva ghiduș. Are în el împăcarea omului care le-a văzut pe toate și nu îl mai sperie încă o bancă de restructurat. Are la BCR un portofoliu de credite neperformante care îi blochează aproape 10% dintre angajați, 26,5% din business și încă vreo trei ani de acum înainte. Cu toate cifrele negative și cu nota de plată enormă pe care a găsit-o la bancă, sintetizează optimist ultimul an și jumătate: „Cred că cel mai important lucru care s-a întâmplat este că managementul BCR a reușit să aducă banca înapoi în piață“. Traduce întoarcerea băncii pe piață prin faptul că banca a crescut pe segmentul creditelor cu ipotecă și că are 25% din programele naționale Prima casă și Casa mea, „lucru foarte satisfăcător din punctul meu de vedere“.

Completează cu faptul că BCR a luat 18% din noile credite de consum acordate în acest an pe piață: „Targetul nostru ar fi de 20%, dar am început destul de slab pe segmentul acesta, plus că în 2013 segmentul acesta a coborât la 11%, deci din nou este un progres semnificativ în modul cum banca se comportă pe piață din punct de vedere comercial“, dar și cu faptul că subisidiarele băncii, precum Banca pentru Locuințe sau BCR Leasing, au înregistrat creșteri (BPL este lider de piață pe segmentul instrumentelor de economisire pentru construcții, iar BCR Leasing a luat 8% din creșterea pieței de leasing).

Un alt motiv care îl face să fie optimist este procesul de restructurare a băncii, care a început tot cam de un an și jumătate cu planul de a face economii de 350 de milioane de lei: „Cred că vom depăși această estimare în 2014 cu aproape 50 milioane lei. Restructurarea băncii va fi un yield de 400 milioane lei și asta va ajuta să ștergem o parte din dezvoltarea negativă a pieței în general“. Tot din procesul de restructurare a băncii face parte și schimbarea de cultură organizațională, iar Spurny crede că aceasta este una dintre schimbările care vor ajuta cel mai mult transformarea băncii. „Am decis, în urmă cu șase luni, ca parte din proiectul de schimbare a culturii, ca fiecare manager din headquarter să petreacă cel puțin o săptămână din fiecare an în rețeaua băncii, într-o sucursală, și să lucreze direct cu clienții.

Cred că asta va aduce o înțelegere mai bună a problemelor reale“. Restructurarea rețelei nu va afecta serios numărul de sucursale, spune Spurny: „Vom menține acoperirea cu un număr cuprins între 540 și 570 sucursale. Avem un plan să investim în 18 locații noi și un alt plan să ne uităm la cam zece sucursale mici care nu performează. Planul nostru e să menținem numărul de sucursale și să creștem eventual în unele zone unde nu suntem bine reprezentați“. Va afecta în schimb dimensiunea acestora. Tomas Spurny consideră că spațiul pe care îl operează acum banca, de aproape 300.000 de metri pătrați, este o bătaie de cap prea mare și inutilă: „Spațiul nu este întotdeauna bine folosit și nu este necesar unei bănci moderne, pentru că mare parte din el este – cum să spun asta politicos? – neadaptat cerințelor de astăzi și arată ca în anii ’80 sau ’90, când era la mare preț marmura. Peste doi sau trei ani, banca va trebui să facă cumva și să repoziționeze toate aceste probleme, atât referitoare la spațiul mult și nefolosit, cât și la aspectul sucursalelor“.

Peste trei ani, totul va fi altfel și cu toții ne vom simți mai bine, crede Tomas Spurny. Bancherul estimează că undeva la orizontul anilor 2016 sistemul bancar românesc se va putea întoarce la principalul său scop pe piață. Până atunci, sistemul se va fi împăcat cu trecutul și va fi plătit și nota de plată a crizei, crede Tomas Spurny. „Piața de banking din România se contractă. Dacă ne uităm la următorii trei-patru ani, piața de banking se va contracta atât în termeni de active, cât și în termeni de portofoliu de credite. Cifrele BNR arată că sunt cam 24-25% credite neperformante în sistem. Portofoliul de împrumuturi din România este de 226 miliarde euro, deci dacă iei un sfert din suma asta te apropii de 57,5 miliarde de credite neperformante. Situația asta trebuie să fie reparată, pentru ca economia să fie cu adevărat restartată.