Șefa ICCJ spune că nu este adepta sancționării divulgărilor, în forma propusă de Șerban Nicolae

“Din ce spuneați dumneavoastră, reprezentanții presei, în cursul dimineții, cred că modificarea operată sau propunerea legislativă făcută de către domnul Șerban Nicolae vizează alineatul 3 al infracțiunii de compromitere a intereselor justiției, unde se vorbea de fapt despre divulgarea unor astfel de date de către un martor, expert, interpret, iar sfera obiectului activ a fost lărgită în sensul că propunerea viza ‘orice persoană’, orice persoană înțelegând inclusiv presa. (…) Sub acest aspect nu aș fi adepta ideii modificării textului acesta, în sensul propus de domnul Nicolae”, a explicat, joi, judecătorul Livia Stanciu.

Președintele instanței supreme a adăugat că deja articolul 277 alineatul 2 aduce o serie de probleme legate de publicarea hotărârilor judecătorești.

“Vedeți foarte bine că sunt foarte multe hotărâri intermediare, de etapă, în soluționarea unor cauze penale care este bine să fie cunoscute de colegii magistrați, judecători, procurori din țară, inclusiv de reprezentanții presei. Noi acum nu le mai putem da. Eu, cel puțin ca președinte, nu le mai pot supune publicității, respectiv să le pun pe jurisprudența aceasta a Înaltei Curți, motivat tocmai de existența acestei infracțiuni că aș deveni subiect activ al infracțiunii de compromitere a intereselor justiției”, a subliniat judecătorul Livia Stanciu.

Propunerea legislativă a senatorului Șerban Nicolae modifică Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal, cu modificările și completările ulterioare, în sensul reformulării dispozițiilor articolelor 276 și 277, prin care se incriminează presiunile asupra justiției și respectiv compromiterea intereselor justiției.

Potrivit propunerii legislative, articolul 276 din Codul penal se modifică, astfel că declarația publică cu caracter nereal, făcută cu intenție, la adresa unui judecător, al unui complet de judecată sau unui organ de urmărire penală, făcută cu scop de intimidare a acestora, de oricare dintre părți, direct sau prin reprezentanți autorizați, în legătură cu instrumentarea unei proceduri judiciare aflată în curs de desfășurare, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 6 luni sau cu amendă.

În plus, articolul 277 se modifică, astfel că divulgarea, fără drept, de informații confidențiale privind data, timpul, locul, modul sau mijloacele prin care urmează să se obțină sau să se administreze o probă, de către o persoană care a luat cunoștință de acestea, în virtutea unei calități stabilite de lege sau a atribuțiilor de serviciu, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

De asemenea, dezvăluirea fără drept de mijloace de probă sau înscrisuri oficiale într-o cauză penală, înainte de a dispune o soluție de netrimitere în judecată ori de soluționare definitivă a cauzei, de către o persoană care a luat cunoștință de acestea, în virtutea unei calități stabilite de lege sau a atribuțiilor de serviciu, se pedepsește cu închisoare de la o lună la doi ani sau cu amendă.

Dezvăluirea de informații care potrivit legii nu au caracter public, dintr-o cauză aflată în curs de cercetare, se pedepsește cu închisoare de la șase luni la 3 ani.

Dacă fapta este săvârșită de un judecător sau de un reprezentant al organului de urmărire penală pedeapsa este de închisoare de la 2 la 5 ani.

Nu constituie infracțiune, potrivit propunerii legislative, fapta prin care sunt divulgate ori dezvăluite acte sau activități ilegale comise de instanță sau de organul de urmărire penale, în cursul cercetării unei cauze.

Senatorul PSD Șerban Nicolae a susținut că, prin propunerea sa legislativă ziariștii nu riscă sancțiuni dacă publică dezvăluiri, ci doar cei care au transmis respectivele informații către presă.

În octombrie, ministrul Justiției a declarat că inițiativa senatorului PSD Șerban Nicolae de modificare a Codului Penal trebuie discutată în Camera Deputaților, pentru a se decide dacă va fi adoptată, susținând că nu crede că intenția parlamentarului a fost de a pedepsi jurnaliștii, ci de a găsi “o formulă de prevenire a scurgerilor de informații de la instanțe”.

Camera Deputaților este forul decizional.

Guvernul a respins, miercuri, proiectul de sancționare a divulgării informațiilor din dosare penale în cercetare.