See you later, aligator*

Nascut intr-o familie bogata din Paris, in 1904, Jean Rene Lacoste este mai cunoscut astazi pentru mostenirea lasata modei decat pentru realizarile sale de pe terenul de tenis, si nu pentru ca nu a fost un bun jucator, ba dimpotriva, a fost unul excelent, ci datorita succesului enorm al brandului creat de el inca de la sfarsitul anilor ’20. In loc sa inventeze lovituri noi, Lacoste a inventat un nou cod vestimentar pentru unul dintre cele mai conservatoare sporturi ale lumii.
Intre timp, a castigat aproape tot ce se putea castiga din tenis si multi glumesc spunand ca a facut-o doar pentru a-si promova tricourile polo cu care intra pe terenul de joc.

Lacoste a castigat Openul Francez de trei ori, in 1926, 1927 si 1929, Wimbledonul, in 1925 si 1928, si U.S Openul doi ani la rand, in 1926 si 1927. Din palmaresul fostului lider mondial al anilor 1926 si 1927 lipseste doar Openul Australian, din simplul motiv ca Rene a considerat deplasarea pe continent mult prea lunga.
Lacoste este si unul dintre cei patru “muschetari” ai echipei de Cupa Davis a Frantei, supranumiti astfel de presa franceza dupa ce au castigat Salatiera de Argint (trofeul acordat pentru castigatorii Cupei Davis), in premiera pentru Franta, in 1926 si 1927.

Cum spuneam, desi performantele sale de pe terenul de tenis sunt exceptionale, mai sunt si oameni care nu-l recunosc pe Rene. Asta pana fac legatura intre sportiv si brandul sau ce-i poarta numele si marca distinctiva: aligatorul cu gura deschisa.
Da, este vorba despre un aligator, nu un crocodil asa cum cred chiar si multi dintre admiratorii casei de moda. Oricum, astazi este un brand atat de puternic incat nu mai are nevoie de numele Lacoste alaturat, doar aligatorul, sau crocodilul, fiind de ajuns.

Tarziu pentru tenis, la timp pentru moda
Foarte putini dintre marii campioni de tenis au inceput sa joace tenis dupa varsta de 10 ani, cei mai multi tenismeni punand mana pe racheta la doar trei sau patru ani. Insa Rene Lacoste a inceput tenisul tarziu, la varsta de 15 ani, si, chiar daca nu era din cale afara de talentat, ambitia, disciplina si inteligenta tactica l-au transformat intr-un adevarat fenomen al anilor ’20.
Din pacate pentru el si pentru sportul alb, o boala respiratorie l-a silit sa se retraga in plina glorie, la numai 25 de ani si imediat dupa castigarea Openului Frantei de la Roland Garros, in anul 1929. Dar celebra arena pariziana ii plateste in fiecare an un tribut, pentru ca statuile celor patru muschetari care au ridicat Cupa Davis pentru Franta, printre care si Rene Lacoste, troneaza in mijlocul complexului, imbracate in bronz, in marime naturala. Presa franceza chiar glumea la un moment dat, spunand ca pe echipamentul din bronz al lui Rene ar trebui desenat si aligatorul Lacoste.

Imediat dupa retragerea din competitii, Lacoste s-a concentrat asupra hainelor sport. Este de prisos sa descriem succesul in afaceri al lui Lacoste, dar este de remarcat faptul ca cei mai multi tenismeni s-au dovedit a fi foarte buni oameni de business, si printre cei mai cunoscuti sunt Ion Tiriac sau Ilie Nastase. Lumea tenisului pare a fi propice afacerilor: tenisul este si mai ales a fost un sport nobil si, desi deschis sportivilor din toate categoriile sociale, majoritatea jucatorilor provin, in continuare, din familii instarite. Exista, desigur, si exceptii celebre de-a lungul vremii, cand sportivi proveniti din familii modeste au castigat tot ce se putea castiga pe terenul de joc.

Revenind la Rene, care a facut parte dintre cei cu o situatie financiara foarte buna, care si-a manifestat public pasiunea pentru moda la finala U.S Openului din 1926. Atunci, Lacoste si-a adjudecat meciul imbracat intr-un echipament desenat chiar de el: primul tricou cu maneca scurta si tesut dintr-un material mult mai subtire decat cele fabricate pana atunci, ce permitea corpului sa respire. “A fost primul echipament cu adevarat sportiv, prima mare performanta a echipamentului de sport in general, nu numai in tenis”, spunea Bernard Lacoste, cel care a preluat conducerea companiei de la tatal sau, in 1962.
Desi calitativ net superioare celorlalte produse de pe piata, pana la productia modelelor sale aveau sa treaca sapte ani, timp in care s-a si retras de pe terenurile de tenis.

Unul dintre oamenii care au crezut in desenele sale, chiar atunci cand Federatia Franceza de Tenis le-a considerat putin prea indraznete, a fost Andre Giller, proprietarul celei mai mari fabrici de tricotaje la acea vreme, un amic pe care Rene si l-a facut tot pe terenul de tenis. Parteneriatul celor doi a insemnat lansarea companiei La Chemise Lacoste, in 1933; au fost produse in serie tricorile polo cu insemnul Lacoste in dreptul pieptului, tricouri cu care la inceput a jucat doar “Aligatorul”. Au fost primele echipamente ce purtau marca, in cazul sau aligatorul, la vedere, nu pe eticheta interioara.
In loc de bluzele cu maneci lungi, aproape toate albe, cel mult gri deschis, Lacoste a introdus primele tricouri cu maneca scurta si guler polo, folosite si astazi de foarte multi jucatori.

Aligatorul galben
Rene Lacoste a explicat, in urma cu cativa ani, de unde a aparut faimosul aligator. “Presa americana m-a poreclit ‘Aligatorul’ dupa un pariu pe care l-am facut cu capitanul echipei noastre (Franta-n.r.) de Cupa Davis. El mi-a promis o geanta din piele de aligator in cazul in care castigam un meci foarte important impotriva americanilor. Publicul american a preluat porecla pe care mi-a dat-o presa pentru tenacitatea mea din teren: spuneau ca nu imi abandonez niciodata prada. Asa ca bunul meu prieten Robert George mi-a desenat un mic aligator pe care l-am brodat pe vesta de joc”, spunea Rene intr-un interviu de presa, cu doar cativa ani inainte de a se stinge din viata, in 1996, la varsta de 92 de ani. Ca un fapt divers, primul aligator purtat de Rene a fost galben si nu verde.

Explicatia pentru care aligatorul s-a transformat in crocodil este mult mai simpla: deoarece limba franceza nu avea un termen pentru “aligator”, porecla a fost schimbata de presa franceza in “le crocodile”. Influenta echipamentelor Lacoste a inceput, de-atunci, treptat, de pe terenul de tenis pana in strada.
Fiul lui Rene, Bernard Lacoste, a spus ca extinderea companiei a inceput cu adevarat in 1951, cand Lacoste a spart tiparele conservatoare ale sportului alb, denumit astfel dupa culoarea echipamentelor de joc, si a introdus prima linie de tricouri multicolore. Totusi, noile tricouri nu s-au impus atat de rapid. Numai la U.S Openul de la incepul anilor ’70 noile modele au devenit cu adevarat populare, fiind purtate de mai multi jucatori de top. Dupa recunoasterea primita din partea jucatorilor, produsele Lacoste au ajuns, absolut firesc, sa fie purtate de toti iubitorii de tenis. Astazi, Lacoste produce pe langa haine si accesorii, chiar genti ca aceea castigata de Rene la acea finala de Cupa Davis, dar si ceasuri, ochelari si, bineinteles, faimoasele tricouri polo.

Valoarea traditiei
La conducerea grupului s-au aflat, pe rand, Bernard Lacoste, din 1962 pana in 2005, cand starea de sanatate l-a obligat sa se retraga si sa cedeze responsabilitatea fratelui sau mai mic, Michel. Din 2006, grupul francez a vandut mai multe licente de productie pentru o serie de produse. Procter & Gamble detine licenta pentru parfumurile Lacoste, Samsonite pentru genti de voiaj si bunuri din piele, si Davenlay pentru toate modelele de haine. Pentland Brand detine licenta pentru incaltamintea Lacoste.

Astazi, familia Lacoste detine 65% dintre actiunile companiei, iar americanii de la Devanlay controleaza 35% din actiuni. Lacoste este in momentul de fata o marca cu un public tinta foarte bine conturat la nivel mondial si, chiar daca in ultimii ani modelele si produsele s-au diversificat considerabil, tricourile polo Lacoste au ramas un brand in sine pentru tot ce reprezinta clasicul in moda. De fapt, Lacoste respira clasic prin toti porii, desi brandul arata mai viu ca niciodata, cu peste 50 de milioane de piese de imbracaminte sau accesorii produse si vandute in fiecare an. Astazi compania depaseste un miliard de dolari in vanzari anuale si, odata cu angajarea designerului Christophe Lemaire, marca a atins noi cote de popularitate.

Noii ambasadori Lacoste
Daca la inceputul anilor 1930 echipamentele Lacoste erau considerate prea indraznete chiar si de oficialii Federatiei de Tenis de la Paris, de ani buni echipa de Cupa Davis a Frantei poarta insemnele aligatorului pe echipamentele de joc. De fapt, aproape toti jucatorii francezi sunt sub contract cu compania infiintata de Rene Lacoste in 1933. Pe langa experimentatii Santoro si Grosjean sau noua speranta a Frantei, Richard Gasquet, Michel Lacoste, cel care conduce azi soarta companiei, l-a contractat si pe americanul Andy Roddick. Cu aceste “arme” incearca Lacoste sa castige lupta din vestiare purtata impotriva celor de la Nike sau Adidas.

* Imediat dupa ce s-a stins din viata, in 1996, Publicis, agentia franceza ce l-a manageriat pe Rene decenii la rand, a publicat un print celebru: langa marca Lacoste au fost inscriptionate cuvintele “See you later…”, parca pentru a accentua inca o data sigla Lacoste care reprezinta un aligator.