Home Actualitate Încă un sector pune umărul la deficitul...
Actualitate

Încă un sector pune umărul la deficitul comercial record. Cum a ajuns industria de încălțăminte, o industrie cu tradiție în România, de la un excedent de 750 mil. dolari acum un deceniu la un deficit care se adâncește an de an?

„România nu mai este unul dintre marii producători de încălțăminte ai lumii. Multe fabrici s-au închis în ultimii ani. Iar cele care mai funcționează o fac la alți parametri. Tocmai de aceea, aleg să im­porte materia primă din Turcia și din Asia, unde e mai ieftină. Înainte, o cumpărau de la noi sau de la alți producători locali. Acum, preferă furnizorii externi“, spune Olguța I., acționar într-o…

Încă un sector pune umărul la deficitul comercial record. Cum a ajuns industria de încălțăminte, o industrie cu tradiție în România, de la un excedent de 750 mil. dolari acum un deceniu la un deficit care se adâncește an de an?
Încă un sector pune umărul la deficitul comercial record. Cum a ajuns industria de încălțăminte, o industrie cu tradiție în România, de la un excedent de 750 mil. dolari acum un deceniu la un deficit care se adâncește an de an? · Foto: Business Magazin

♦ În perioada 2015-2024, importurile de pantofi, sandale și alte încălțări s-au triplat, pe când exporturile au scăzut cu 20% ♦ România a fost multă vreme „pantofarul“ Europei. În ultima vreme însă, pe măsură ce piața a devenit „prea scumpă“, iar fabricile s-au închis, țara și-a pierdut acest statut.

„România nu mai este unul dintre marii producători de încălțăminte ai lumii. Multe fabrici s-au închis în ultimii ani. Iar cele care mai funcționează o fac la alți parametri. Tocmai de aceea, aleg să im­porte materia primă din Turcia și din Asia, unde e mai ieftină. Înainte, o cumpărau de la noi sau de la alți producători locali. Acum, preferă furnizorii externi“, spune Olguța I., acționar într-o fabrică de tocuri și alte accesorii pentru pantofi.

Afirmațiile antreprenoarei sunt con­firmate și de cifre. Industria de încălță­minte, o industrie cu tradiție în România, a ajuns de la un excedent de 750 mil. dolari acum un deceniu la un deficit care se adâncește an de an. În 2024, spre exemplu, România a exportat pantofi, sandale și alte bunuri de gen în valoare de 875 mil. dolari. Importul de produse  de acest fel s-a apropiat de 1,1 mld. dolari.

De la excedent la deficit

Mai îngrijorătoare decât cifrele în sine însă e evoluția. Exporturile au scăzut cu 7% – primul an de declin de după 2020 –, în timp ce importurile continuă să crească (5,2%), fiind pe trend ascendent de mai bine de zece ani, arată o analiză ZF făcută pe baza datelor din raportul World Footwear, care studiază an de an situația din piața de încălțăminte.

„În 2024, România a importat încălță­minte de 1,1 mld. dolari, sumă ce a depășit valoarea exporturilor, care a coborât la

875 mil. dolari. Așadar, este vizibilă o adâncire a deficitului comercial după mulți ani în care țara a fost pe excedent“, arată analiștii World Footwear.

În perioada 2015-2024, importurile de pantofi, sandale și alte încălțări s-au triplat, pe când exporturile au scăzut cu 20%. Iar deficitul nu va scădea, ci se va adânci.

„România importă în special din Polonia, China și Germania, în timp ce principala piață de export rămâne Italia. Estimările sunt că piața internă va ajunge la 2 mld. dolari în 2025, pe măsură ce venitu­rile disponibile cresc, la fel și cererea pentru produse de calitate și totodată sustenabile. Extinderea unor jucători online în România contribuie la această evoluție“, mai spun analiștii World Footwear.

Doar că acest consum intern în creștere nu va fi acoperit de producție locală, ci de importuri. De altfel, România mai produce 11 milioane de perechi de pantofi și „consumă“ 57 de milioane. Totodată, este interesant de observat că exportă dublu decât produce, semn că piața este văzută ca un centru de import și distribuție către alte țări. Spre exemplu, unii jucători pot aduce în România pantofii realizați în China sau Polonia, iar mai departe îi pot trimite pe alte piețe. Deja există retaileri mari care văd țara ca un centru de acest gen.

O asemenea abordare marchează însă o schimbare de direcție. România a fost multă vreme „pantofarul“ Europei. În ulti­ma vreme însă, pe măsură ce piața a devenit „prea scumpă“, iar fabricile s-au închis, țara și-a pierdut acest statut. Spre exemplu, în urmă cu un deceniu producătorii români de încălțăminte țineau în spate 1% din exporturile mondiale de pantofi, piața locală fiind al 14-lea exportator al lumii. Astăzi, acele cifre mai sunt doar o amintire.

„Nu știu dacă ăsta e un semnal de alarmă sau e pur și simplu o constatare obiectivă. Pe măsură ce salariile cresc într-o anumită țară, industria ușoară va migra spre țări cu salarii mai mici, cu manoperă mai ieftină. E o consecință firească. Noi mai avem câțiva parteneri din România, dar nu pe încălțăminte, ci pe marochinărie“, spu­nea recent Dan Pavel, fondatorul retaile­rului de încălțăminte Benvenuti, unul din­tre cei mai importanți actori din domeniu.

România e prea scumpă pentru retaileri, dar în realitate, salariile din sector sunt sub media pe economie cu mult. În mai 2025, în acest domeniu, câștigul mediu net a fost de 3.876 de lei, versus 5.508 lei la nivel național.

Există vreo soluție?

Totuși, această schimbare de paradigmă face ca încă un sector să își pună umărul la deficitul comercial record al României. Deficitul comercial a crescut în 2024 cu 15,3%, la 33,3 miliarde euro, după ce exporturile au scăzut cu 0,4%, la 92 miliarde euro, iar importurile au urcat cu 3,3%, la 126 miliarde euro, arată datele INS publicate luni.

Analiștii World Footwear spun că e posibil ca Europa – sau anumite țări din Europa – să beneficieze de pe urma războiului comercial inițiat de Donald Trump. Dat fiind că marile țări producătoare de încălțăminte din Asia trebuie să plătească tarife de 19-25%, iar în cazul Braziliei – al nume mare din domeniu – procentul e chiar mai mare, Europa, cu al ei 15% se situează în avantaj.

Așadar, unii retaileri s-ar putea reorienta către alte piețe pentru producție, cum ar fi cele de pe Bătrânul Continent. Momentan însă, aceasta e doar o idee.

Și în timpul pandemiei, dar și după, s-a discutat masiv despre nearshoring – mutarea producției mai aproape de locul de consum. Efectele acestui fenomen se lasă însă așteptate. Cel puțin în România.

Conţinut Business Magazin
Citeşte fără limită restul articolelor cu plată
Abonează-te — 9,90 € / lună