Secretomania livrării gazelor din Marea Neagră: de ce a trebuit să apară o știre pe surse ca să aflăm că gazele din Neptun Deep merg în Germania? De ce a ieșit Ministerul Energiei să anunțe abia a doua zi după știrea publicată de Reuters? A fost făcută prima oară o ofertă statului român în baza dreptului de preempțiune? Dacă da, când și cât? Dacă nu, de ce?

A trebuit să anunțe agenția de știri Reuters pe surse ca să aflăm că o parte din gazele din Marea Neagră extrase de OMV Petrom (SNP) din perimetrul Neptun Deep, acolo unde are 50% fiind operator, vor merge în Germania la compania Uniper.

Și la 17 ore de la publicarea în Reuters ca să aibă și Ministerul Energiei o primă reacție pe subiect: „Un pas firesc în cadrul unui proiect de importanță strategică pentru țara noastră și pentru Europa“.

România are un consum anual de gaze de 8-9 miliarde de metri cubi, din care 1 miliard de metri cubi din Marea Neagră, iar restul prin OMV Petrom și Romgaz prin exploatările on-shore (de pe țărm – n. red.). În perimetrul Neptun Deep autoritățile și companiile au estimat rezerve de gaze de 80-100 de miliarde de metri cubi cu un potențial de 200 de miliarde de metri cubi.

♦ 8% din gaz printr-o conductă care nu este încă finalizată

Conducta de 500 mil. euro a Transgaz, Tuzla-Podișor – care încă nu este finalizată, va avea o capacitate de transport de 4 miliarde de metri cubi pe an. Reuters scrie că Uniper a cumpărat 1,42 mld mc pe cinci ani, adică aproximativ 300 milioane de metri cubi pe an. Asta înseamnă că în Germania va merge 8% din gaz prin această conductă. 8% din cantitatea vândută anual înseamnă 16% din cantitatea atribuită OMV Petrom.

De la Podișor, gazele intră în coridorul BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria), o infrastructură strategică destinată să faciliteze livrările către piețele europene. Deși inițial BRUA a fost gândită să ajungă până în Austria, traseul actual se oprește în Ungaria, ceea ce a generat controverse, deoarece ungurii contro­lează fluxul gazelor spre Germania și alte piețe vest-europene. Pe de altă parte americanii de la BSOG au anunțat încă din 2018 un acord cu Engie România pentru vânzarea gazelor naturale extrase din perimetrul Midia din Marea Neagră. Conform acestui acord, Engie urma să achiziționeze întreaga producție anuală a BSOG, estimată la aproximativ 1 miliard de metri cubi de gaze naturale, pe o perioadă de zece ani. Exploatarea a început în 2022.

♦ De ce nu a anunțat Ministerul Energiei prima oară acordul?

Businessul german a făcut un push semni­ficativ în ultimii doi ani exact pe tema resurselor naturale ale României care să contribuie la noua așezare a consumului de gaze în Europa. La o conferință desfășurată în septembrie 2023 la Berlin unde au fost miniștri germani, șefi de companii germane interesate de gazul de la Marea Neagră și miniștri români nu a fost prezentă nicio companie românească. De-a lungul anilor au fost vizite ale autorităților germane care au adus constant în discuție rolul României în Europa în aprovizionarea de gaze.

De ce nu a fost anunțat acordul prima oară de Ministerul Energiei? De ce nici ANRE, nici Petrom, nici Administrația Națională a Re­zervelor de Stat pe Probleme Speciale, Romgaz, Transgaz nu au răspuns când au fost întrebate pe 18 decembrie 2024 de ZF ce contracte sunt încheiate pentru gazele din Marea Neagră și cu cine au fost încheiat aceste contracte?

♦ Trei întrebări ZF din 18 decembrie, niciun răspuns

ZF a trimis atunci trei întrebări Petrom, dar fără răspuns: „1. În ultimele șase luni, ați semnat contracte pentru vânzarea gazului din peri­metrul Neptun Deep? Dacă da, cu cine, pentru ce cantități și pe ce perioadă? 2. Sunteți în nego­ci­eri pentru semnarea de contracte pentru vânzarea gazului din perimetrul Neptun Deep? 3. Dacă încă nu s-a luat o decizie, cum veți organiza procesul de vânzare a gazului din pe­rimetrul Neptun Deep? Va fi o licitație transpa­rentă, publică?“. Compania nu a răspuns.

Unde este transparența față de investitori pentru OMV Petrom, Romgaz, Transgaz când vine vorba de cel mai amplu proiect energetic aflat în plină desfășurare la acest moment în România și primul de explorare și producție la mare adâncime din istorie? Sunt companii cotate la care milioane de salariați români își au economiile de pensie prin Pilonul II. Orice tranzacție care depășește 10% din cifra de afaceri trebuie raportată, conform legislației. Dar asta nu împiedică un emitent să raporteze alte tranzacții cu o valoare mai mică.

Până la închiderea ediției ZF de miercuri, Petrom nu a avut o poziție oficială la Bursa de Valori. Nici OMV la Austria. Surse din piața de energie spun că acordul dintre Petrom și Uniper este încheiat pe 3 ani cu posibilitatea de prelungire cu 2 ani și reprezintă mai puțin de 1% din canitatea de gaze din Neptun Deep. Și Black Sea Oil and Gaz a vândut în avans cantitățile de gaze pe care le-a extras din Marea Neagră din perimetrul Midia. Cumpărători au fost francezii de la Engie. În 2023 Petrom a vândut 47 TWh de gaze, iar contractul încheiat cu Uniper prevede o cantitate de 15 TWh pe cinci ani.

♦ Unde este dreptul de preempțiune?

Statul român, fără niciun plan de redresare a consumului de gaze, având combinate de îngrășăminte chimice oprite, cu legea în mână îi lasă pe austriecii de la OMV să trimită peste granițe 1,4 miliarde de metri cubi de gaze care urmează să fie extrase din Neptun Deep din 2027. De ce nu se creează oporunități locale pentru a consuma aici gazul care va fi extras din Marea Neagră sau de a mișca alte proiecte energetice majore? Unde este dreptul de preempțiune pentru acest gaz?

Știrea în Reuters a fost publicată marți seară la 20:10. Jurnaliștii Reuters menționează că Petrom vinde gazul către OMV – acționar majoritar – iar mai departe OMV vinde către Uniper.  La Bursa de Valori, Petrom informează periodic despre tranzacții cu o parte afiliată care depășesc, cumulativ,  aproximativ 5% din activele nete ale societătii. Petrom are o capitalizare bursieră de 45,3 mld. lei.

♦ Ce spune ministrul Burdujua

Burduja nu clarifică dacă a fost făcută o ofertă statului român, sub dreptul de prim cumpărător, înainte ca gazul să fie vândut germanilor, așa cum scrie Reuters.

„Statul român are toate pârghiile pentru a se asigura că gazele din Marea Neagră vor ajunge mai întâi în România și doar surplusul va fi vândut”, spune ministrul Burduja. Cu ce bani? Dacă are toate pârghiile, de ce nu vine în România prima oară gazul?

În legea off-shore scrie că România are întâietate la cumpărarea gazului scos din acest perimetru, apoi surplusul va fi exportat. “Cantitățile comercializate prin contractele menționate la vor fi oferite în prealabil, spre vânzare cu prioritate statului român, prin Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, denumită în continuare A.N.R.S.P.S. A.N.R.S.P.S. va accepta sau refuza oferta în termen de 7 zile de la recepția acestei oferte, absența unui răspuns echivalând cu un refuz al ofertei”. Atunci despre ce surplus este vorba dacă deja un prim acord a fost încheiat? Petrom și Romgaz au fiecare câte 50% din cel mai important proiect energetic off-shore din România.

Ministrul Burduja spune că “recomandă” OMV Petrom să-și retragă litigiul inițiat împotriva României la Curtea de Arbitraj de la Paris, în care este reclamată prevederea legală potrivit căreia statul român are preemțiune la cumpărare în privința cantităților prevăzute de contractele bilaterale de vânzare încheiate de producătorii de gaze naturale offshore. De ce acum?

„Încheierea acestei tranzacții este o dovadă că litigiul început de compania OMV Petrom la Tribunalul de Arbitraj de la Paris este fără obiect. Din acest motiv, le recomand să își retragă cererea. Statul român nu va interveni în tranzacțiile comerciale dintre companii decât dacă securitatea energetică a țării ar impune-o. Nu este cazul acum”.

♦ Prețul pentru Schengen?

ZF a scris luni seară după știrea din Reuters că „Și iată că iese la iveală prețul Schengenului: Gazele din Marea Neagră vor merge în Austria și Germania“. Ministrul Burduja respinge.

„Proiectul Neptun Deep marchează un moment de cotitură pentru viitorul energetic al României. Narativele iresponsabile de tipul vânzării de gaz românesc ca preț al aderării la Schengen sunt periculoase și complet false, iar o logică de bază ne arată că vorbim despre o cantitate infimă, despre piața germană, partener strategic pentru România și despre valorificarea unei resurse care înseamnă venituri în plus pentru român, fără să afecteze în niciun fel piața națională a energiei”.

Burduja spune că volumul vehiculat pentru exportul către Uniper reprezintă sub 1% din producția totală estimată a zacământului. Acordul, încheiat pe o perioadă de cinci ani, prevede livrarea a 15 TWh de gaze naturale (echivalentul a peste 1,4 miliarde de metri cubi) și a fost semnat după ce, începând cu 1 ianuarie, tranzitul gazelor rusești prin Ucraina către Europa a fost oprit. Cantitatea reprezintă aproximativ 1,5% din totalul importurilor de gaze ale Germaniei pentru anul 2024.

♦ România, pilon de stabilitate

„Exportul de gaze naturale este dovada clară a faptului că suntem deja un pilon de stabilitate și securitate energetică în Europa. Este o contribuție concretă la independența energetică europeană, reducând influența resurselor din afara Uniunii Europene și consolidând parteneriatele strategice ale țării noastre”

Proiectul Neptun Deep din Marea Neagră este cel mai amplu proiect energetic aflat în plină desfășurare la acest moment în România și primul de explorare și producție la mare adâncime pe care România îl întreprinde în istoria sa. Valoarea proiectului este de 4 miliarde de euro, parteneri sunt OMV Petrom, cea mai mare companie din România, și Romgaz, cel mai mare producător local de gaze, deținut de statul român.

„Resursele naturale ale României sunt valorificate pentru binele național, asigurând prosperitate și securitate pe termen lung. Românii trebuie să știe că Neptun Deep reprezintă o parte importantă din renașterea noastră energetică și înseamnă suveranitate, prosperitate și demnitate națională. Împreună construim o Românie puternică, care știe să valorifice ceea ce are mai de preț: resursele și oamenii ei. Viitorul este al nostru!”, conchide Burduja.​

Întrebările trimise de ZF pe 18 decembrie 2024 către Petrom, Romgaz, Transgaz, ANRE, ANRSPS. Dintre toți, Transgaz a răspuns, dar sec: capacitățile de transport rezervate constituie informații ce nu pot fi divulgate. La a doua întrebare, a citat din lege: capacitatea poate fi rezervată doar de către producătorul titular al punctului virtual sau de către operatorul terț desemnat de către acesta.

Cine este Uniper, cândva cel mai mare cumpărător de gaze din Rusia al UE, naționalizat de Germania pentru a fi salvat de la colaps în cea mai mare astfel de operațiune din istoria țării, și care va cumpăra o parte din gazele din Marea Neagră printr-un acord încheiat cu OMV Petrom

Uniper, companie germană din energie, unul dintre cei mai mari jucători din sectorul energetic din Europa, fiind cel mai mare cumpărător de gaze din Rusia al UE înainte de 2022, este unul dintre cumpărătorii gazului care urmează să fie extras din Marea Neagră din Neptun Deep în urma unui acord încheiat cu OMV Petrom. Petrom și Romgaz au fiecare câte 50% din cel mai important proiect energetic off-shore din România. Agenția de presă Reuters a scris ieri citând surse că OMV Austria a încheiat un acord pentru a furniza gaze naturale companiei germane Uniper din Marea Neagră începând din 2027, în contextul în care Europa caută noi modalități de a-și consolida securitatea energetică după ce a întrerupt legăturile cu Rusia. 

Conform unor surse de înalt nivel din cadrul responsabililor relațiilor romano-austriece, intrarea în Schengen a României a fost condiționată de semnarea acestui contract de furnizare a gazului din Marea Neagra catre Austria și Germania.

Uniper a fost grav afectată de criza energetică din Europa declanșată de reducerea livrărilor de gaze naturale din Rusia în contextul războiului din Ucraina. Deoarece Uniper era unul dintre cei mai mari importatori de gaze din Rusia, compania a suferit pierderi masive în încercarea de a achiziționa gaze la prețuri mult mai mari de pe alte piețe.

În 2022, guvernul german a decis să naționalizeze Uniper pentru a o salva de la colaps și a asigura stabilitatea aprovizionării cu energie în Germania. Această măsură a implicat o injecție financiară semnificativă din partea statului german, care a devenit principalul acționar al companiei.

Financial Times scria în toamna lui 2023 că importatorul german de gaze naționalizat Uniper a început să ramburseze un ajutor guvernamental în valoare de 13,5 miliarde euro, pregătindu-se pentru o posibilă vânzare care să îl readucă în mâini private.

Compania, care a fost cel mai mare importator european de gaze rusești înainte de invazia la scară largă a președintelui Vladimir Putin în Ucraina, a efectuat un transfer de 530 de milioane euro către statul german în septembrie. O tranșă separată de aproximativ 2,5 miliarde de euro va fi transferată la începutul anului 2025, a declarat atunci compania.

Uniper a devenit un simbol nefast al dependenței excesive a Germaniei de Moscova în urma invaziei lui Putin din 2022 asupra Ucrainei. Înainte de criză, cea mai mare economie a Europei importa mai mult de jumătate din gazul său din Rusia.

Decizia lui Putin de a întrerupe livrările de gaze către Europa în 2022 a împins Uniper în pragul colapsului.

Guvernul german a intervenit, injectând 13,5 miliarde de euro în acțiuni pentru o participație de 99% în companie și acordându-i împrumuturi în valoare de 6 miliarde de euro, în cadrul uneia dintre cele mai mari operațiuni de salvare a companiilor din istoria Germaniei.

Compania și-a revenit rapid, raportând anul trecut câștiguri „excepțional de bune” înainte de dobânzi și impozite de 6,4 miliarde euro, datorită condițiilor favorabile de pe piața gazelor și unei strategii de acoperire de succes.

În anul financiar 2023, Uniper a înregistrat venituri totale de 107,915 miliarde de euro, la jumătate față de anul precedent. De asemenea, compania a raportat un EBIT ajustat (câștiguri înainte de dobânzi și impozite) de 6,367 miliarde de euro, comparativ cu un EBIT ajustat negativ de -10,877 miliarde de euro în 2022.