Secretele omului de oțel: lipsă de antrenament și bani mulți
Unele întreceri erau cândva rezervate sportivilor cu ani buni de antrenament în spate pentru a-și dovedi puterea și rezistența, dar lucrurile s-au schimbat între timp, ca urmare a noilor tehnologii apărute, scrie Wall Street Journal.
Ironman, “triatlonul oamenilor de oțel”, îi supune pe concurenți la niște probe deosebit de dificile: aceștia trebuie să înoate pe o distanță de 3,86 kilometri, să parcurgă apoi 180 de kilometri cu bicicleta și să încheie cu un maraton, neavând voie să facă pauză între etape. Cum progresul tehnologic nu a ocolit nici sporturile, oameni obișnuiți care altădată ar fi făcut parte din public se pot astăzi antrena suficient cât să poată participa la competiții de genul Ironman.
Așa se face că, spre deosebire de alte sporturi unde predomină concurenții adolescenți sau cei în jur de 20-25 de ani, media de vârstă a celor ce participă la toate probele este de 40 de ani, iar din cei peste 185.000 de participanți la competițiile organizate anul trecut de World Triathlon Corp. sub egida Ironman, jumătate au fost prezenți pentru prima oară.
“Arsenalul” tehnologic atât pentru începători, cât și pentru cei cu experiență cuprinde echipamente speciale pentru dozarea efortului pe durata competiției ori echipamente scumpe care îi ajută să-și crească viteza de deplasare, ceea ce explică de ce competițiile Ironman sunt căutate mai ales de oamenii cu resurse financiare apreciabile.
Printre aceste echipamente, destinate să suplinească lipsa de condiție fizică a competitorilor și să-i facă să se simtă campioni, se numără biciclete din fibră de carbon, costume speciale de înot care îmbunătățesc flotabilitatea ori pantofi speciali pentru alergat. Alte gadgeturi includ aparate pentru monitorizarea ritmului cardiac, a oboselii musculare ori echipamente de compresie musculară pentru reducerea timpului de refacere după efort, ce crește odată cu vârsta.