Sebastian Burduja, Ministrul Energiei: România are prima încercare de a corela contractele pentru diferență cu o finanțare din fondul pentru mondernizare de aproximativ 3 mld. euro. Ne-am propus să avem primele licitații până la finalul acestui an sau cel mai târziu în prima parte a anului viitor

România are prima încercare de a corela contractele pentru diferență (CfD) cu o finanțare din fondul pentru mondernizare de aproximativ 3 mld. euro, iar primele licitații ar trebui să aibă loc până la finalul acestui an sau cel târziu în prima parte a anului viitor, a spus Sebastian Burjuda, Ministrul Energiei, în cadrul Videoconferinței Deloitte/ZF.

“Am avut unele întârzieri în procesul de finalizare a schemei pentru că ne-am dorit să avem o schemă cât mai competitivă. Dacă nu avem o licitație competitivă, acel strike price va fi mare, ceea ce va însemna o frânare a investițiilor în sectorul energiei verzi, solar, eolian. Ne-am consultat foarte mult cu ANRE, Transelectrica, cu Consiliul Concurenței, BERD și consultanții selectați de BERD în acest proces pentru a ajunge la cea mai bună schemă. Sunt foarte multe modele în Uniunea Europeană. Portugalia cred că a reușit cel mai bun strike price dintre statele membre și obiectivul nostru este să deschidem această piață către toți cei care ar putea participa la această licitație. Detaliile finale o să le vedeți în schema finală”, susține Sebastian Burduja.

Ce a mai spus Sebastian Burduja:

► În primul rând România nu are în acest moment o strategie energetică aprobată. Au fost mai multe încercări din 2016 până în prezent pentru a da României un asemenea document de viziune. Ne-am propus ca până în primăvara anului viitor să avem strategia energetică națională. Am constituit un consiliu onorific reunind unii dintre cei mai buni specialiști în sectorul energetic românesc.

► Chiar săptămâna trecută am avut o întâlnire la Banca Mondială, vom beneficia de sprijinul experților băncii pentru acest demers și ne-am propus un calendar foarte ambțios în care undeva până în luna februarie, cel târziu martie să avem o versiune finală a acestei strategii. Va fi o strategie suplă, mai degrabă un document de viziune, fără o listă de proiecte pentru că am înțeles că atunci când incluzi proiecte trebuie să treci prin acea evaluare de mediu îndelungată, complicată. Noi oricum vom face acest lucru prin noul plan național integrat în domeniul energiei și schimbărilor climatice.

► Atunci ne propunem să avem un document strategic suplu, iar până în primăvara anului viitor să reglăm de fapt o cadență pe care România trebuia să o respecte și anume să avem mai întâi strategia pe deplin corelată cu acest nou plan național integrat care va fi adoptat ulterior până în vară așa cum ne solicită Comisia Europeană. De altfel, prima versiune a planului național integrat a fost transmisă Comisiei Europene săptămâna trecută, România încercând astfel să recupereze o serie de întârzieri pe care le-am constatat în momentul în care am preluat acest mandat.

► În strategia națională, dar și PNIESC (Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice) energia verde are un rol important pentru că ea contribuie într-adevăr la procesul de decarbonizare a sectorului energetic și a economiei românești și nu este singura soluție. Discutăm de un sistem energetic național care trebuie să fie înainte de toate sigur, deci în echilibru.

► Când discutăm de producție intermitentă, solar, eolian, discutăm de o energie curată, dar nesigură, impredictibilă. Atunci, ea trebuie complementată în investiții în capacități de stocare. De aceea am și reluat importantul proiect de la Tarnița Lăpuștești, este în etapa de contractare a serviciilor de proiectare, studio de fezabilitate și undeva până la începutul lunii decembrie încercăm să îi găsim cel mai bun ofertant. Au fost multe expresii de interes în perioada de consultare a pieței și sunt convins că până la finalul anului o să avem un acord semnat în contextul în care nu vom avea contestații pe această procedură importantă. Tarnița Lăpuștești și alte proiecte trebuie făcute pentru a echilibra sistemul.

► De asemenea, avem pregătită pentru fondul pentru modernizare schema pentru stocare, e ava fi disponibilă în prima parte a anului viitor, după ce vom obține și finanțarea aprobată de Banca Europeană de Investiții (FEI). Energia verde este esențială, ea trebuie însă pusă în valoare de capacități de stocare și producție în bandă.

► Pe subiectul garanțiilor de origine suntem într-un dialog aproape săptămânal cu ANRE. Acolo discuția a fost dacă aceste garanții sunt la pachet cu o cantitate efectivă de energie cumpărată sau pur și simplu mergem pe modelul altor state membre. Aici cred că ne apropiem de un acord final și îmi doresc ca în următoarele 2-3 luni de zile să finalizăm și această discuție.

► N-avem un glob de cristal să vedem exact evoluția pieței și evoluția tehnologiilor. Cu siguranță sistemul energetic național are nevoie de o energie sigură înainte de orice și asta înseamnă să asigurăm o producție în bandă pe măsură ce închidem capacitățile pe bază de cărbune. Aici România și-a asumat un plan foate ambițios. Ar trebui ca din 2026, conform planului de restructurare a Complexului Energetic Oltenia să închidem sau să trecem în conservare o bună parte din aceste capacități. Am fost la Bruxelles pentru a discuta acest calendar în perioada recentă și am explicat câteva date tehnice care privesc calendarul de scoatere din funcțiune a acestor grupuri de cărbune în paralel cu acest calendar pentru noile grupuri pe gaz de la Eșalnița și de la Turceni unde am constatat întârzieri de un an, un an și jumătate.

► Răspunsul final de la Comisie va veni sigur anul viitor când vom vedea exact în baza studiului Transelectrica, un studiu care vizează adecvanța sistemului, ce resurse vor fi disponibile României pe toate tipurile de energie și dacă se va impune prelungirea eventuală a acestui calendar de operare a Complexului Energetic Oltenia și a capacităților pe bază de lignit cu un an, un an și jumătate până când grupurile pe gaz vor putea fi puse în funcțiune. Sunt factori subiectivi care au ținut anumite întârzieri în crearea celor trei societăți de proiect, cu trei parteneri privați. Sunt și factori obiectivi care țin de timpii îndelungați de livrare a unor componente, a turbinelor de exemplu pentru grupurile pe gaz.

► Sunt și factori care țin de disponibilitatea gazului până în 2027 când ne dorim să vedem proiectul Neptun Deep intrându-și în pâine și deci acele 10 mld de metri cubi în plus pentru sistemul  energetic național. Discut aici și de proiectul de la Mintia, cel mai important grup pe gaz din Europa.

► Practic nu putem discuta de un mix energetic pentru România fără să discutăm de producția în bandă. Asta înseamnă aceste grupuri pe gaz, dar și programul nuclear civil românesc, în care suntem în grafic cu unitățile 3 și 4 pentru 2031  și 2032, cu toate celelalte instrumente pe care statul român trebuie să le activeze până atunci. De asemenea, proiectul reactoarelor modulare de mici dimensiuni este o tehnologie nouă, vedem că sunt câteva evoluții în Statele Unite pe care le urmărim cu atenție, dar categoric Guvernul României, Ministerul Energiei, ne menținem angajamentul pentru a dezvolta această tehnologie a reactoarelor modulare de mici dimensiune, având potențial foarte mare pentru a localiza producția aproape de consum, pentru a putea trece sistemele de termoficare de la grupuri pe gaz. Avem deja un mare avantaj, inlcusiv față de proiectul din Statele Unite, avem platforme care au fost centrale pe cărbuni, cu toate utilitățile disponibile.

► România are acest plan foarte ambițios de decarbonizare. Vorbim de circa 5.000 MW care vor ieși din sistem până în 2026. Ulterior și unitatea 1 de la Cernavodă va trece prin procesuld e retehnologizare, deci în 2027-2028 nu vom putea conta pe cei 740 MW putere instalată la unitatea 1. Din ceea ce vedem în piață, chiar dacă există o dinamică aparte a sectorului în solar și eolian și o vedem inclusiv în PNRR, vă spun că până acum pe investiția unu sunt proiecte semnate, contracte semante pentru peste 500 MW putere instalată dintr-o țintă totală de 950 MW și ne dorim ca în următoarele 2-3 săptămâni să terminăm toată evaluarea pe investiția unu, cel puțin cu proiectele care ar putea fi eligibile la finanțare în anvelopa bugetară dată.

► Discutăm de o apetență aparte a pieței și probabil cu cei 460 mil. euro disponibili pentru investiția unu vom ajunge să punem în funcțiune în următorul an, un an și jumătate pest 2.000 de MW dacă nu 3.000 de MW. Aând în vedere procesul ambițios, punctul înc are suntem, acordul european pentru stimularea acestor investiții și angajamentul României din PNRR, schema contractelor pentru diferență este un instrument util. Avem opțiunea de a face această licitație anul acesta sau în prima parte a anului viitor., discutăm de 1.000 MW solar și 1.000 MW eolian sau 500 MW eolian, a fost unul dintre subiectele negocierii cu BERD, vom vedea versiunea finală a schemei și o finanțare din fondul pentru modernizare. Ulterior în 2025 vom veni cu a doua licitație, dar și în funcție de ce se întâmplă în piață.

► Sunt convins că va merge, de altfel BEI, BERD, Comisia Europeană au fost implicate la fiecare negocieri, la fiecare pas din acest proces. Singurul motiv pentru care nu a existat aprobarea în comitetul recent aferent fondului pentru modernizare a fost chiar lipsa avizului unde mai erau subiecte de discutat. Suntem foarte aproape de un acord. Într-adevăr România încearcă ceva complicat, un lucru pe care nu l-a încercat nici un alt stat membru și anume să finanțeze această schemă din fondurile disponibile din fondul pentru modernizare. Nu cred că există nici o probabilitate oricât de mică să nu finanțăm CfD-uri din fonduri pentru modernizare. Știu că există temeri legate de o eventuală creștere a facturilor ca urmare acestor investiții, dar din calculele făcute cele 3 mld. euro ar trebui să fie suficiente pentru finanțarea schemei. Noi ne gândim inclusiv să organizăm aceste licitații chiar înainte de viitorul Comitet al Fondului pentru Modernizare cu o clauză suspensivă în aceste contracte și anume în momentul în care schema va fi aprobată de BEI și Comitetul Statelor Membre să putem intra efectiv în implementarea contractelor.