Se profilează un mister pe piața gazelor: unde au mers cele 1,1 miliarde de metri cubi de gaz nou extras de americani din Marea Neagră în 2023 și de ce România încă importă anual 2,6 mld. mc de gaz?

„Producția internă realizată în anul 2023 a fost de 99,1 TWh (aprox. 9,3 mld m3). Această producție a fost realizată de Romgaz, OMV Petrom, Black Sea Oil & Gas (împreună cu Petro Ventures Resources și Gas Plus Dacia), Amromco Energy, Foraj Sonde Craiova, Dacian Petroleum, Raffles Energy, Mazarine Energy România, Stratum Energy România, Serinus Energy România“, au precizat reprezentanții Transgaz, operatorul sistemului național de transport al gazului natural. În 2022, producția de gaze a României a fost de 97,8 TWh (9,1 mld. mc), mai arată datele Transgaz.

♦ Anul trecut, importurile de gaze ale României au rămas la un nivel aproximativ constant, 2,6 miliarde de metri cubi (mld. mc) față de 2,8 mld. mc în 2022 ♦ În timp ce importul a rămas constant, consumul a scăzut cu 12% (-1,3 mld. mc), până la 9,7 mld. mc, cel mai scăzut nivel din 2012 încoace ♦ În acest context, exporturile de gaze ale României au ajuns la 2,2 mld. mc, cu fix 1,3 mld. mc peste cantitățile din 2022 ♦ Cel mai important eveniment care a avut loc anul trecut în piața locală a gazului a fost producția de 1,1 mld. mc pe care americanii de la BSOG au scos-o din Marea Neagră, au injectat-o în sistemul românesc de gaze și pe care au vândut-o integral către francezii de la ENGIE ♦ A fost acest gaz nou sursa principală pentru creșterea exporturilor? Imposibil de spus, molecula de gaz nu are miros, spun oamenii din industrie, iar direcția fluxului este dictată de preț și de cerere ♦ Ce este totuși cert? Gazul nou din Marea Neagră a acoperit declinul producției interne, dar și așa România oricum nu ar fi putut să își acopere consumul intern, chiar și cu scăderea pronunțată, fară a apela și la importuri. Visul de hub regional mai are de așteptat.

„Producția internă realizată în anul 2023 a fost de 99,1 TWh (aprox. 9,3 mld m3). Această producție a fost realizată de Romgaz, OMV Petrom, Black Sea Oil & Gas (împreună cu Petro Ventures Resources și Gas Plus Dacia), Amromco Energy, Foraj Sonde Craiova, Dacian Petroleum, Raffles Energy, Mazarine Energy România, Stratum Energy România, Serinus Energy România“, au precizat reprezentanții Transgaz, operatorul sistemului național de transport al gazului natural. În 2022, producția de gaze a României a fost de 97,8 TWh (9,1 mld. mc), mai arată datele Transgaz.

Practic, de la un an la altul creșterea producției interne a fost numai de 2%, deși anul trecut a fost primul an complet de producție pe americanii de la Black Sea Oil & Gas și perimetrul lor din Marea Neagră, Midia Gas Development (MGD). Potrivit informațiilor furnizate de BSOG, anul trecut producția de gaze din Marea Neagră, proiectul MGD, a fost de 1,1 miliarde de metri cubi, dublă față cea din 2022, în condițiile în care proiectul a ajuns la faza producției la jumătatea anului 2022. De ce nu se vede acest lucru mai clar în producția totală a României? Din cauza declinului de producție raportat de ceilalți doi mari producători, OMV Petrom și Romgaz. Niciuna dintre cele două companii nu și-au publicat încă rapoartele pe anul trecut, dar datele de la nouă luni arată scăderi pe linie în ceea ce privește producția de gaze naturale.

În cazul OMV Petrom, producția de gaze a grupului a scăzut cu 4% în primele nouă luni din 2023 față de 2022, până la 2,48 miliarde de metri cubi față de 2,59 de miliarde de metri cubi. În cazul Romgaz, producția pentru primele nouă luni a scăzut cu aproape 5%, de la 3,68 miliarde de metri cubi, la 3,5 miliarde de metri cubi pentru primele nouă luni din 2023. Companiile nu au raportat până acum rezultatele anuale, dar pe baza ritmului de scădere a producției, se poate estima că împreună OMV Petrom și Romgaz au avut un declin de circa 0,5 miliarde de metri cubi. Astfel, gazul nou din Marea Neagră scos la suprafță de BSOG a putut acoperi această cantitate, a asigurat o ușoară creștere a producției, acel procent de 2%, iar unele cantități posibil au luat calea exportului, deși este imposibil de aflat sursa gazului care trece granița.

De altfel, ceea ce este foarte inte­re­sant din datele furnizate de Transgaz este faptul că în 2023 importurile de gaze ale României au rămas la un nivel relativ constant față de 2022, de 2,6 miliarde de metri cubi anul trecut, față de 2,8 miliarde de metri cubi în 2022.

Exportul de gaze a crescut însă de 2,4 ori, de la 0,9 mi­liarde de metri cubi în 2022, la 2,2 mi­liarde de metri cubi anul trecut. Din Marea Neagră, BSOG a extras 1,1 mi­liarde de metri cubi, gaz care a intrat integral în sistemul românesc de transport, dar care mai departe este cumpărat de ENGIE în baza unui contract pe 10 ani. Mai departe, cum utilizează ENGIE acesta gaz ține de politica sa comercială, astfel că datele nu sunt publice.

„ENGIE România are ca misiune principală asigurarea securității de aprovizionare a clienților casnici și non-casnici. Din această perspectivă, strategia noastră de aprovizionare se stabilește în baza unui mix echilibrat între contractele pe termen scurt, mediu și lung și a unei politici adecvate de înmagazinare, concepute pentru a putea face față creșterilor de consum specifice perioadei de iarnă. Acordul cu Black Sea Oil & Gas, semnat în 2018 de către ENGIE Energy Management, filială a ENGIE SA, este o modalitate pentru ENGIE Roânia de a securiza nevoile portofoliului de clienti din România, care sunt determinate de condițiile meteo și de nivelul cererii industriale“, au precizat reprezentanții ENGIE România.

Una dintre explicațiile care permit o creștere atât de mare a exportului este scăderea consumului intern de gaze, de circa 12% anul trecut. Practic, importurile de gaze au rămas relativ constante, consumul intern a scăzut semnificativ, astfel că au existat niște cantități mai mari de gaze care au putut fi mutate peste granițe, în funcție de preț. Sursa lor, că este gaz din Marea Neagră, de pe uscat sau transit, rămâne însă marea necunoscută.