Se anunță o nouă rundă de scumpiri în România. Care sunt produsele pentru care prețurile se pot mări chiar și cu 150%
Un an care a început în forță pentru proiectele de construcții, fie ele publice sau private, s-a împotmolit într-un război izbucnit la graniță, care a dat toate planurile și lanțurile de aprovizionare peste cap. ♦ Disponibilitatea și creșterea abruptă a…
Un an care a început în forță pentru proiectele de construcții, fie ele publice sau private, s-a împotmolit într-un război izbucnit la graniță, care a dat toate planurile și lanțurile de aprovizionare peste cap.
♦ Disponibilitatea și creșterea abruptă a prețurilor la energie, cu o pondere considerabilă în structura costurilor, este, în acest moment, cea mai mare provocare a industriei ♦ Piața locală a cimentului are șapte fabrici integrate, în care se produce atât ciment, cât și clincher, produs care rezultă din fabricarea cimentului.
Un an care a început în forță pentru proiectele de construcții, fie ele publice sau private, s-a împotmolit într-un război izbucnit la graniță, care a dat toate planurile și lanțurile de aprovizionare peste cap.
Rând pe rând, companiile din construcții au început să aibă probleme cu furnizorii, să nu mai găsească materii prime suficiente sau să le găsească la prețuri exorbitante, amintindu-și astfel de experiența deloc îndepărtată de la debutul pandemiei. Mai mult, scumpirile de pe piața energiei pare că nu mai au nicio opreliște.
Când lucrurile au părut că se mai calmează, au apărut semnalele unei noi runde de scumpiri. Piața cimentului, o industrie care contribuie anual la bugetul de stat cu aproximativ 200 de milioane de euro, este printre primele afectate, în condițiile în care este un domeniu energofag.
„Trendul ascendent al volumului lucrărilor de construcții din perioada ianuarie-iulie a atras după sine o ușoară creștere a producției de ciment cu aproximativ 1% față de aceeași perioadă a anului anterior, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică. Perspectivele pentru finalul acestui an depind de un cumul de factori, cum ar fi evoluția disponibilității și a prețului la energie, starea vremii, care influențează foarte mult activitatea în construcții, și implementarea proiectelor de infrastructură prevăzute prin PNRR, cu ciment românesc. Este dificil de estimat cum va arăta anul 2023 având în vedere contextul actual geopolitic și economic“, spune Marinela Drăcea, președintele Patronatului din Industria Cimentului CIROM.
Conform proiecției publicate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) în primăvară, sectorul construcțiilor ar putea înregistra în 2023 o creștere de 8,4% față de 5,7%, cât este prognozat pentru acest an, mai spune Marinela Drăcea.
„Practic, orice proiect de construcție, de infrastructură, de la baraje și drumuri până la clădiri, implică utilizarea betonului. Nevoia este mare și ne dorim ca aceasta să fie acoperită cu ciment și beton de producție locală. Podul nou de la Brăila, drumul expres de la intrarea dinspre Bulgaria (la Giurgiu), Arena Națională, parcul de turbine eoliene Dobrogea, reabilitarea coastei Mării Negre, autostrăzi și drumuri județene sunt câteva din edificiile care au beneficiat de produsele și soluțiile membrilor CIROM.“
Patronatul cimentului are 11 companii membre, care generează aproximativ 10.000 de locuri de muncă pe tot lanțul valoric. Disponibilitatea și creșterea abruptă a prețurilor la energie, cu o pondere considerabilă în structura costurilor, este, în acest moment, cea mai mare provocare a lor, în condițiile în care costurile cu energia reprezintă aproximativ 40% din costurile operaționale pentru ciment și aproximativ 60% pentru var, conform BAT – Best Available Techniques, adică pachetul de măsuri pentru prevenirea sau reducerea la minimum a impactului asupra mediului.
„Jucătorii din producția de ciment estimează pentru anul următor, în cel mai bun caz, o creștere de 30% a prețurilor, iar în cel mai rău caz o creștere de 150%. Asta arată cât de greu este să ne facem planuri pe termen lung“, spunea recent Bogdan Bulgaria, managing director al producătorului de prefabricate ASA Cons din Turda, la emisiunea online ZF Logistica Businessului. Printre cele mai mari proiecte la care a lucrat ASA Cons se numără clădiri logistice pentru Dedeman, fabrici și centre comerciale. Între clienții din portofoliu se regăsesc, alături de Dedeman, și companii precum NEPI Rockcastle, CTP, WDP, Aquila, Makita, Schaeffler.
Chiar și cu riscul scumpirilor la orizont, anul 2022 se preconizează a fi cel mai bun an din istoria ASA Cons. Executivul estimează că fabrica va produce până la sfârșitul lunii decembrie peste 120.000 de tone de elemente prefabricate, echivalentul a peste jumătate de milion de metri pătrați de hale construite, cu 7-8% mai mult față de nivelul de anul trecut. Cifra de afaceri ar urma să depășească nivelul de 30 de milioane de euro.
„Cu siguranță cimentul se va scumpi în perioada următoare din cauza scumpirii certificatelor de CO2, al căror preț a crescut cu 90-95 de euro pe tona de CO2 generată. În plus, acest sector depinde foarte mult și de piața de energie“, spune Paul Dicu, product manager în cadrul Baumit România, unul dintre cei mai mari producători de materiale de construcții de pe piața locală.
Compania deține trei fabrici de mortare uscate, la Teiuș (județul Alba), la Bolintin Deal (județul Giurgiu) și la Șag (județul Timiș), precum și o fabrică de vopsele și tencuieli la București.
Pe piața cimentului, unii jucători înregistrează rezultate bune, în ciuda tuturor presiunilor. Producătorul de ciment Romcim de pildă, care face parte din grupul irlandez CRH, a avut rezultate în creștere în țările est-europene în primele șase luni ale acestui an, România și Polonia înregistrând în mod special vânzări ridicate.
„Estul Europei (adică Polonia, Ucraina, România, Ungaria, Slovacia, Serbia și Croația) a beneficiat de o vreme blândă în iarnă comparativ cu anul anterior, ceea ce, cumulat cu o cerere ridicată, a dus la niveluri ridicate de activitate în majoritatea piețelor, cu precădere în Polonia și România“, se arată în cel mai recent raport financiar publicat de Romcim, aferent primului semestru din 2022.
În Ucraina, activitatea a fost puternic afectată de conflictul militar cu Rusia.
„Per total, profitul operațional în estul Europei a fost peste cel din 2021, deoarece prețurile pe toate piețele au compensat presiunile inflaționiste“, mai notează reprezentanții Romcim în raportul amintit.
Germanii de la HeidelbergCement însă, activi pe aceeași piață, nu vorbesc despre rezultate la fel de bune.
„În zona Europei de Est și a Asiei Centrale, livrările au scăzut în România și în Bulgaria, în unele cazuri chiar în proporții semnificative, din cauza războiului dintre Rusia și Ucraina, în timp ce în Grecia, Cehia și Polonia livrările au fost doar puțin reduse“, se arată în raportul financiar al grupului HeidelbergCement, aferent primului semestru din anul 2022.
Scădere s-a văzut și în privința betonului, din cauza întârzierii în livrarea unor proiecte, însă România a înregistrat o ușoară creștere în ceea ce privește livrările de agregate, potrivit aceluiași document.
Cum costurile pun o presiune tot mai mare pe businessuri, companiile caută soluții.
„Este nevoie ca industria să fie sprijinită să-și producă singură energie verde, fie că vorbim de energie solară, eoliană sau recuperată din gazele reziduale provenite din procese tehnologice industriale. De asemenea, este nevoie de†un cadru legislativ predictibil și de sprijin pentru investițiile în proiecte de creștere a eficienței energetice și de înlocuire a combustibililor fosili cu deșeuri și biomasă care să conducă la reducerea dependenței energetice a industriei de combustibilii tradiționali“, spune Marinela Drăcea de la CIROM.
Atingerea neutralității climatice până în 2050, pe întreg lanțul valoric al cimentului și betonului, este o altă provocare a industriei, în condițiile în care dezvoltarea și implementarea proiectelor de decarbonizare în industria cimentului înseamnă sute de milioane de euro.

Marinela Drăcea, președintele CIROM: Practic, orice proiect de construcție, de infrastructură, de la baraje și drumuri până la clădiri, implică utilizarea betonului. Nevoia este mare și ne dorim ca aceasta să fie acoperită cu ciment și beton de producție locală.

Bogdan Bulgaria, managing director, ASA Cons: Jucătorii din producția de ciment estimează pentru anul următor, în cel mai bun caz, o creștere de 30% a prețurilor, iar în cel mai rău caz o creștere de 150%. Asta arată cât de greu este să ne facem planuri pe termen lung.

Paul Dicu, product manager Baumit România: Cu siguranță cimentul se va scumpi în perioada următoare din cauza scumpirii certificatelor de CO2, al căror preț a crescut cu 90-95 de euro pe tona de CO2 generată. În plus, acest sector depinde foarte mult și de piața energiei.
Radiografia pieței
Holcim, HeidelbergCement și Romcim, cei mai mari trei producători de ciment de pe piața locală, și-au majorat afacerile în 2021, însă în ceea ce privește profitul HeidelbergCement nu a urmat același trend. Astfel, marja de profit a fost în creștere pentru Holcim, a stagnat la Romcim și a scăzut la HeidelbergCement.
Mai mult, cât privește cifra de afaceri, deși toate cele trei companii au fost pe plus, clasamentul s-a schimbat, Romcim urcând pe locul al doilea, astfel că poziția a treia le-a revenit germanilor de la HeidelbergCement.
Producția de ciment din România a ajuns în 2021 la 10,7 milioane de tone după o creștere de 1,3% față de anul anterior. Ca valoare, piața locală a cimentului a înregistrat o majorare de 0,7% în 2021, până la 635 de milioane de euro, față de 630 de milioane de euro în 2020, creșterea fiind așadar sub 1%, potrivit datelor de la Institutul Național de Statistică (INS), citate de Patronatul din Industria Cimentului CIROM.
Piața locală a cimentului are în principal patru jucători reprezentativi – Holcim, HeidelbergCement, Romcim (fosta CRH) și Cemrom (parte a Soceram). Există în total șapte fabrici integrate, în care se produce atât ciment, cât și clincher, produs care rezultă din fabricarea cimentului. Astfel, Holcim are două fabrici (la Câmpulung și la Aleșd) plus o stație de măcinare la Turda, HeidelbergCement are trei fabrici (la Deva, Bicaz și Fieni), Romcim are două fabrici (la Medgidia și Hoghiz) plus o stație de măcinare la Târgu-Jiu, iar Cemrom are o stație de măcinare la Corbu. În total, companiile care fac parte din CIROM sunt angajatori pentru aproximativ 3.500 de oameni