Scumpirea energiei și prognoza meteo pot salva piața termoizolațiilor

“PRIN TRADIȚIE, LUNILE SEPTEMBRIE ȘI OCTOMBRIE SUNT CELE ÎN CARE CREȘTE NUMĂRUL LUCRĂRILOR DE REABILITARE TERMICĂ A BLOCURILOR”, spune Miron Cruțescu, director executiv al ROMEPS (Asociația Producătorilor de Polistiren Expandat din România). Regula celui de-al doisprezecelea ceas, în care oamenii se grăbesc să-și termine treburile, funcționează și în acest domeniu. Mai cu seamă că se anunță o iarnă friguroasă, iar energia continuă să se scumpească. În plus, anul acesta „a scăzut numărul de blocuri intrate în proiecte de reabilitare și s-a redus și puterea de cumpărare a populației pentru renovări și reabilitări individuale”, adaugă Cruțescu.

Lucru vizibil în datele asociației, care indică o scădere cu 20% în volum a vânzărilor de polistiren față de anul trecut, când piața de profil a ajuns la o valoare de 100 de milioane de euro. „În 2012 s-au importat circa 47.000 de tone de materie primă„, afirmă directorul executiv al ROMEPS, care completează că acest volum este mic prin comparație cu alte piețe, ca Polonia (200.000 de tone) sau Germania (peste 400.000 de tone). Datele se referă la cantitatea totală de materie primă importată, pentru că toți producătorii de pe piața locală o folosesc. Între aceștia se numără Arcon, Austrotherm, Isopor, Hirsch Porozell, Swisspor sau AdePlast.

Cu alte cuvinte, consumul în România este mic și la acest capitol, ca la aproape oricare altul – de la mâncare și încălțăminte până la mașini sau vacanțe.

CU TOATE ACESTEA, ROMÂNIA S-A ANGAJAT CA PÂNĂ ÎN 2020 SĂ REDUCĂ CU 20% CONSUMUL DE ENERGIE, iar pentru asta „trebuie izolate locuințele„, spune Cruțescu. Dar în prezent doar 1.000 din cele circa 9.000 de blocuri din București au fost reabilitate termic, conform estimărilor reprezentantului ROMEPS. În țară situația este chiar mai proastă, pentru că programele de reabilitare amplă s-au desfășurat cu precădere în Capitală. Prin urmare, ponderea locuințelor din mediul urban reabilitate termic nu depășește câteva procente la nivelul întregii țări, în condițiile în care numărul total de blocuri se plasează în jurul a 80.000 de unități, estimează Cruțescu.

El adaugă că angajamentul autorităților pentru reducerea consumului energetic nu este deloc facil, mai cu seamă că din 2018 toate construcțiile administrative, cum sunt unitățile de învățământ și spitatele, va trebui să fie pasive, adică să nu consume niciun fel de energie. Pentru asta vor avea nevoie de izolații, ferestre cu protecție solară, folosirea de surse regenerabile de energie – pompe geotermice, panouri fotovoltaice, forța vântului sau a apei, enumeră Crețulescu. Firește, acest scenariu pare mai degrabă desprins din-tr-un film SF, în condițiile în care în mediul rural sunt în continuare locuințe care nu au energie electrică sau apă curentă.