Școlile nu se mai deschid până la toamnă. Cine suferă cel mai mult când copiii stau acasă?

Președintele Klaus Iohannis a anunțat, săptămâna trecută, că școlile, grădinițele și universitățile nu se vor redeschide în acest an școlar, după ce cursurile au fost suspendate din cauza pandemiei de COVID-19. Singurii elevi care se vor întoarce la școală vor fi cei care vor susține examenul de bacalaureat și evaluarea națională. Cursurile se vor încheia pe 12 iunie, iar până atunci elevii vor continua orele în mediul online.
Asociațiile de părinți susțin că măsura luată de autorități era una previzibilă pentru că părinții se tem că există un risc mare de contaminare pentru copiii lor dacă se întorc în școli.
„Este o decizie foarte grea pe care autoritățile au luat-o. Indiferent de decizia pe care o luau, întotdeauna ar fi existat oameni nemulțumiți. Este o decizie previzibilă, majoritatea părinților spuneau că nu vor să își mai trimită copiii la școală de frica de a nu se contamina. Acum sunt 3 milioane de elevi care nu se pot întoarce la școală. Pericolul de contaminare există și după 15 mai, după ce ne vom întoarce la muncă, și nu va dispărea nici din toamnă. Trebuie să ne învățăm să trăim cu acest virus și de aceea trebuie să legiferăm predarea și evaluarea online”, spune Iulian Cristache, președintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți – Învățământ Preuniversitar (FNAP-IP).
FNAP-IP a susținut ca evaluarea națională și bacalaureatul să fie date în format fizic, spune el, pentru că nu există cadru legal care să permită evaluarea în mediul online. „Unii părinți spuneau că examenele ar fi trebuit echivalate cu rezultatele școlare de până acum, dar nota 5 de la o școală nu reflectă nota 5 de la o alta. Sunt și școli unde evaluarea se face pe repede înainte. Pentru evaluarea națională, clasamentul trebuie să reflecte cunoștințele elevilor. La bacalaureat nu contează atât de mult nota de la examen, contează diploma, pentru că unele facultăți dau ele examen de admitere, iar altele organizează concursuri pe bază de dosar”, spune Cristache. El crede că impactul financiar cu care se vor confrunta părinții care se vor întoarce la muncă pe 15 mai, după ce starea de urgență va trece, este o mare problemă.
„Pe lângă părinții care va trebui să se întoarcă la muncă și va trebui să plătească pe cineva să stea cu copiii, vorbim și despre creșe și grădinițe private aici. Trebuie făcută o excepție, să găsim o soluție și pentru aceștia. Avem probleme și cu legea 19/2020 pentru că părinții nu își pot încasa banii, cei 75% din salariul mediu brut pe economie, dacă firma are datorii la stat. Teoretic, după ce trece starea de urgență nu mai pot beneficia de zile libere plătite pentru a sta cu copiii acasă. Trebuie să discutăm această problemă și să căutăm soluții”, crede Cristache.
Asociația „Părinții cer schimbare” afirmă că decizia autorităților de a nu mai deschide școlile în anul acesta școlar este una corectă, dată fiind situația epidemiologică existentă, însă acum autoritățile trebuie să găsească o serie de măsuri prin care să sprijine părinții care va trebui să se întoarcă la muncă și va trebui să plătească pe cineva pentru a supraveghea copiii în acest timp. „Aceasta este o problemă cu care, din păcate, se vor confrunta o parte dintre părinți. Guvernul poate să gândească programe care să includă fie facilități de natură fiscală pentru companiile care acordă zile libere angajaților nevoiți să stea cu copiii acasă, fie să acorde o sumă de bani ca ajutor social părinților și aparținătorilor care sunt nevoiți să stea acasă cu copiii, ca efect al acestei situații nedorite”, spun reprezentanții asociației Părinții cer schimbare.
În viziunea lor, soluțiile pot fi multiple, dacă se merge pe înțelegere și colaborare – înțelegere din partea angajatorilor și colaborare din partea guvernului, care poate să vină cu programe și dispoziții care să ajute și să susțină această categorie socială.
„Până acum s-a făcut apel la flexibilizarea programului de muncă din partea angajatorilor, la promovarea telemuncii și a muncii de acasă, acolo unde acest lucru este posibil. Dacă se dorește ceva, cu siguranță că se vor găsi soluțiile și resursele necesare. Credem că, așa cum au fost ajutate și alte categorii sociale și profesionale, acum este timpul ca și părinții să fie ajutați, și prin ei copiii. Ajutând acum părinții și copiii, sprijinim de fapt educația și viitorul acestor copii. Nu ne permitem o altă generație uitată pe lista de priorități ale guvernanților”, spun aceștia. Asociația Școlilor Particulare (ASP) consideră că decizia autorităților de a închide toate unitățile de învățământ până în luna septembrie condamnă majoritatea unităților particulare de învățământ la faliment. Asociația a creat o petiție prin care cere sprijin pentru susținerea financiară a grădinițelor și școlilor particulare.
„Părinți, profesori, elevi, solicităm guvernului sprijin pentru susținerea financiară a grădinițelor și școlilor particulare. În spatele instituțiilor particulare sunt oameni care au investit în educație, sunt oameni care au investit în peste 150.000 de elevi și preșcolari care au dreptul să își continue studiile în condiții similare după reluarea cursurilor în luna septembrie”, scrie Asociația Școlilor Particulare în petiție.
Asociația cere guvernului elaborarea unor măsuri specifice pentru a putea realiza în perioada verii tabere, ateliere și școli de vară pentru elevi și preșcolari. „Astfel părinții vor avea posibilitatea de a se întoarce la muncă. Amintim că toate recomandările de specialitate subliniază că în septembrie, la revenirea în școli și grădinițe, se vor lua măsuri exprese de siguranță a elevilor și preșcolarilor – cel mai probabil aceleași măsuri pe care unitățile particulare de învățământ sunt pregătite deja să le pună în aplicare de la mijlocul lui iunie sau mai devreme”, mai spune petiția elaborată de ASP.
Reprezentanții grădiniței private cu predare în limba germană Schnuffelgarten spun că nu vor supraviețui până în septembrie dacă nu vor primi ajutor de la autorități.
„Nu vom supraviețui până în septembrie fără ajutor. Părinții sună continuu că nu au cu cine lăsa copiii. Angajații sunt disperați că vor muri de foame. Proprietarii sediilor nu vor accepta să nu fie achitată chiria 6 luni și va trebui să golim de mobilier și materiale sediile. Cine va mai putea să o ia de la capăt în septembrie? Părinții nu mai plătesc taxele din aprilie. Nu ai cum să le ceri bani pentru ceva ce nu prestezi. Și lor le este greu financiar și își riscă locul de muncă pentru că nu au cu cine lăsa copiii, nu au cum să mai și plătească”, a declarat Raluca Niță, managerul grădiniței private Schnuffelgarten.
Angajații grădiniței sunt acum în șomaj tehnic, dar managerul instituției de învățământ se întreabă ce se va întâmpla după 15 mai, când vom ieși din starea de urgență și statul nu va mai deconta șomajul tehnic pentru companii. „Angajații sunt în șomaj tehnic, dar se plătește foarte greu. De exemplu, șomajul tehnic pentru 16-31 martie a intrat abia azi (27 aprilie – n.red.) în contul firmei și abia mâine ajunge la angajat. Cum să stea omul peste o lună fără venit? Și oare vor mai plăti șomaj tehnic după 15 mai? Faceți ceva să se impună reguli stricte de funcționare, ca să nu închidem tot. Nu se pune problema aici de câștig, ci doar de supraviețuire”, spune Raluca Niță.
Managerul grădiniței Schnuffelgarten atrage atenția că salariile din grădinițele de stat sunt suportate de stat, iar grădinițele private nu sunt sprijinite deloc.
„Trebuie făcute demersuri de a nu confunda învățământul privat cu cel de stat. Cel de stat  nu oferă condiții securizate în timpul pandemiei, dar salariile sunt suportate de statul român. Sistemul privat se poate pregăti pentru orice măsură potrivită pandemiei (de exemplu grupe de 5 copii), iar angajații nu rămân fără loc de muncă. Nimeni nu ne sprijină, doar ne obligă să punem lacătul pe sedii”, afirmă Raluca Niță.
În România sunt 1.560 de unități particulare de învățământ, dintre care 46% sunt la nivel preșcolar – adică grădinițe și creșe, 14% sunt instituții de învățământ primar și 11% sunt instituții de învățământ liceal, conform datelor de pe site-ul Asociației Școlilor Particulare. Aproape 33% dintre unitățile particulare de învățământ sunt în București, conform aceleiași surse.
Efectele negative ale închiderii școlilor nu se văd doar în companiile private din învățământ care se tem că nu vor supraviețui, ci și în cazul copiilor care s-au plictisit să stea acasă, sunt apatici și au stări de anxietate.
„Situația asta creează o mare incertitudine printre părinți și copii. Cei din clasele a VIII-a vor să vadă cum să organizeze banchetele de final de an, să respecte toate tradițiile acestea legate de finalul anului școlar. Ei sunt pe pierdere emoțională din cauza asta. Copiii au asistență tehnică, dar sunt singuri și se plictisesc. Oricât de captivantă este tehnologia, tot relațiile interumane oferă cele mai mari recompense”, spune Daniela Trubiansky, psihoterapeut de familie și sistemic și consilier școlar. Psihoterapeutul spune că atât copiii, cât și părinții erau foarte speriați de gândul că anul școlar ar fi putut fi înghețat. „Copiii sunt apatici și anxioși. Erau timorați și părinții, și copiii de frica de a nu se îngheța anul școlar pentru că au investit foarte mult în acest an în pregătire, în meditații. A fost o ușurare din acest punct de vedere că nu s-a înghețat anul. Părinții sunt iritați că Ministerul Educației bâjbâie, dar sunt ușurați de faptul că se dau examenele”, explică ea.
Daniela Trubiansky crede că modul în care se țin acum cursurile online nu este suficient pentru a le oferi o educație bună copiilor. „Ce se întâmplă acum este instrucție, nu este educație. Copiilor le place că se trezesc mai târziu, că au o anumită libertate în ceea ce privește temele, dar este mult mai mult de lucru. Acum, profesorii aruncă responsabilitatea lecțiilor în curtea elevilor. Noi ne prefacem că facem școală, dar nu este ce ar trebui. Ar fi foarte util dacă s-ar investi în educația profesorilor, în dezvoltarea lor personală, pentru a îi pregăti mai bine. Acum ei se tem și de faptul că trebuie să își justifice activitatea. A fost o eroare să se vină cu obligativitatea cursurilor online”, afirmă Daniela Trubiansky. Această criză a pandemiei de COVID-19 poate fi și o oportunitate pentru ca sistemul de învățământ din România să se schimbe, să se revoluționeze, susține psihoterapeutul. „După această situație, mi-ar plăcea să nu ne întoarcem în punctul în care eram înainte de pandemie, ci să schimbăm modul în care interacționăm cu copiii. Îmi doresc ca aceste experiențe să se mute într-o zonă didactică mai distractivă, mai atractivă, mai vie. Este o oportunitate de schimbare, dar trebuie să avem și un cadru care să o permită de la Ministerul Educației”, explică Daniela Trubiansky.