Școala mea. Încercați să faceți acest exercițiu. Unde este astăzi școala voastră? Ce vă spun vouă cifrele?

S-au publicat astăzi rezultatele la Evaluarea Națională, examenul claselor a opta.

De câțiva ani deschid rând pe rând în platforma evaluare.edu.ro rezultatele a 10-20 de școli din București. De când sunt părinte mă uit la rezultate, meseria de jurnalist la ZF te învață să folosești cifrele atunci când analizezi viitorul. Și ce bine te învață!

Am un reper, deși nu cunosc pe nimeni la acest Liceu, nici părinți, nici profesori, nici elevi. E cu atât mai bine, aș zice, în contextul de față, în care percepția, părerile cunoscuților și PR-ul de calitate de care se bucură unele școli nu mă influențează în nici un fel în a citi aceste rezultate.

Liceul Grigore Moisil. București. Sectorul 6. Aproape de zona în care locuim, aproape de Școala pe care o frecventează fiul meu. Evaluare Națională 2023: 58 de candidați. 55 dintre ei au medii peste 9. Ceilalți 3 au medii peste 8.

Câți fac meditații, câți au rezultatele acestea doar din Școală sunt desigur întrebări pertinente, dar cât timp nu avem acces la aceste cifre, folosim ce avem.

În România, dincolo de vârfuri, de cei 430 de copii care au media 10, acest nivel pe care reușește să îl obțină o școală, cu 55 din 58 de copii cu medii peste 9 este relevant pentru actul educațional de acolo.

„Succes înseamnă creșterea unui copil de la nota 6 la 8 după un efort de jumătate de an”, spunea recent pentru ZF Mona Mușat, fondatoarea școlii private Aletheea din București. Din cei 15 copii care au susținut evaluarea națională din cadrul Aletheea 11 au medii peste 9. O singură medie sub 8 în cadrul Școlii. Un obiectiv asumat, declarat, atins. Dar își asumă și altcineva în sistemul de educație din România astfel de obiective? Sunt școli private unde numărul mediilor de 6 și 7 este egal cu numărul mediilor peste 9.

Dacă rezultatele la evaluările naționale ar fi folosite într-o matrice de analiză de date de către toate ministerele din România, cred că piața muncii de peste 5-10 ani ar arăta complet diferit.

Dar până la piața muncii, cred că Ministerul Educației și Guvernul ar putea cere, în urma unei astfel de analize, informații de la școli în care din 34 de candidați, 22 au medii sub 5. Dacă rezultatele la evaluările naționale ar fi analizate și din perspectiva responsabilității cadrelor didactice cred că sunt școli care nu-și justifică menirea.

Revin la puterea acestor cifre, la importanța lor.

Într-o dezbatere organizată astăzi la sediul KPMG România, Mădălina Racovițan, partner KPMG, head of people services, a vorbit despre puterea datelor într-o organizație. “Cred că este important să îmi pun întrebarea ce vreau să rezolv, care e problema mea, cum o definesc și apoi să încerc să identific care ar fi acele date care ar putea fi relevante pentru a-mi răspunde la întrebarea ce vreau să rezolv”.

Ce vrem să rezolvăm cu sistemul de educație din România? Este un exercițiu util care trece dincolo de zeci de pagini de strategii și dezbateri despre România educată.

Pentru că rezultatele de acum ne arată că nu mai este timp de pierdut și nici vreme pentru strategii.

La nivel național avem 3 din 4 copii de 14-15 ani care au promovat examenele la limba română și la matematică în acest an.

E bine? Este un pas în față spre România Educată?

Dacă punem în balanță și câți dintre cei care s-au înscris la școală în urmă cu 8-9 ani au ajuns astăzi să susțină examenul și câți s-au pierdut pe drum ne dăm seama că e rău. Dacă ne uităm spre orașele în care promovabilitatea este de 25%, nu de 75%, în care doar unu din patru copii are notă peste 5, situația devine dramatică.

Dacă ne uităm în comunele unde din două școli gimnaziale abia se adună 10 copii care dau evaluarea națională vedem proporțiile dezastrului.

Încercați să faceți acest exercițiu. Unde este astăzi școala voastră? Pentru unii dintre noi au trecut 20-30 de ani de la terminarea clasei a opta, alții sunteți mai aproape de acel moment. Ce vă spun vouă cifrele?

Mie îmi arată proporțiile dezastrului.

Din școala mea, dintr-un oraș mic din județul Hunedoara, un grup de copii intram la un liceu bun dintr-un oraș mai mare și plecam la finalul clasei a XII-a la o Facultate într-un oraș și mai mare, unde prindeam un loc între cele 25-30 de locuri la “fără taxă” cu o concurență de 6-7 pe loc.

Mai poate fi acesta traseul de astăzi al unui grup de copii dintr-o școală mică dintr-un oraș mic de provincie? Îi vede cineva pe acești copii? I-a inclus cineva în proiectul România Educată? Își asumă cineva eșecul unor generații întregi de copii care la 14-15 ani primesc RESPINS din partea unui sistem care nu le-a pregătit nimic în schimb: vocațional, meserii. NIMIC.

Ne uităm la statisticile în care România are cea mai mare rată a tinerilor cu vârste cuprinse între 19 și 25 de ani care nu lucrează. Dar la cifrele de astăzi de la Evaluarea Națională se uită cineva?