Schimbări majore în sistemul bancar: băncile nu trebuie doar să devină digitale, ci și să facă față start-up-urilor fintech, o amenințare cum e Uber pentru taxiuri

Bankingul trece printr-o serie de schimbări fundamentale, iar băncile nu numai că trebuie să devină digitale pentru a satisface pretențiile tot mai ridicate ale clienților, ci trebuie să facă față și start-up-urilor fintech, o amenințare pentru bănci cum e Uber pentru taxiuri. O soluție pentru bănci este utilizarea business inteligence pentru a putea oferi servicii personalizate, asemămătoare unor costume la comandă. 

Hubul IT al ING de la București este centrul de dezvoltare software al grupului olandez unde inginerii români dezvoltă aplicații și soluții software pentru sucursale ING din toată lumea în domenii precum core banking, software ATM, data management și piețe financiare. Anul acesta hubul IT din România a trecut printr-un proces de rebranding, schimbându-și numele din ING Software Development Center în ING Tech Romania.

Acum, aproape 500 de specialiști IT ai ING Tech dezvoltă soluții și aplicații software care să poată fi folosite în sucursalele din mai multe țări în care este prezent grupul olandez, cu scopul de eficientizare a activităților la nivel de grup prin platforme comune. De fapt, unificarea este cuvântul de ordine la ING în prezent, deoarece, explică Michael Busch, head of IT la ING Tech, entitățile ING din diferite țări funcționau separat. „ING Olanda și ING România aveau propria aplicație de banking, iar strategia este să devenim o structură compactă. De ce să avem procese diferite de back office sau sisteme IT diferite?”, întreabă Busch retoric.

Anul acesta, hub-ul IT al ING din România a avut o creștere mare pentru soluții din zona de management al datelor  extragere de date, modelare de date și business intelligence, precum și pentru soluțiile soft pentru piețele financiare – produsele de trezorerie. „Dacă ar fi să privim la zona noastră de concentrare, per ansamblu, o zonă-cheie în care creștem și cred că avem deja aproape 100 de oameni este managementul datelor; celălalt domeniu este bankingul, deci nucleul băncii, unde se administrează datele contului tău bancar, al produselor pentru economii, ipotecă, împrumuturi, plăți între conturi sau calcule legate de toate activitățile zilnice pentru a păstra produsele la înălțime”, explică Busch. Anul trecut, ING Tech a înregistrat o creștere a cifrei de afaceri cu 47%, de la 19 milioane de euro în anul 2016 la 28 de milioane de euro în anul 2017.

Business inteligence (BI) este procesul de analizare a datelor și de  prezentare a informațiilor care ar putea ajuta executivii și managerii să ia decizii ce ar putea duce la creșterea profitabilității companiei, a satisfacției clienților și așa mai departe.

De ani de zile, băncile adună date despre clienți, însă până nu de mult aceste date erau abstracte, încurcate și nu puteau fi analizate pentru ca managerii să ia decizii sau să creeze produse mai bune. Acum, odată cu avansul tehnologiei, datele nu numai că pot fi cumulate, ci și analizate. „Primul pas din business intelligence, pentru mine, este să te asiguri că începi să folosești datele pe care le ai în organizația ta, spune Michael Busch, care explică că ING este în plin proces de consolidare a așa-numitelor „lacuri de date”.

Pentru ca ING să poată analiza datele, era nevoie ca toate entitățile ING să folosească aceeași „limbă”. Compania a pus bazele ING Esperanto, un vocabular de termeni de business comun, un model de schimb de date între acele „lacuri de date. „Acesta este un set de definiții care caracterizează produsele sau serviciile comune în toate entitățile ING. Deci atunci când vorbim despre un produs de economii, vorbim despre același”, explică Busch. Astfel, compania poate lua decizii la nivel de grup și poate analiza datele astfel încât să realizeze noi produse financiare și să se adapteze la cerințele clienților.

„Avem aceleași definiții, fie că vorbim despre un client din retail ori unul din industria financiară. Dacă avem aceleași definiții de business, atunci, ca urmare, acestea sunt definite standard într-un set de date”, continuă el.

„Data lake-urile” (lacurile de date) implementate de companie reprezintă cadrul de lucru care permite colectarea acestor date. „Odată ce ai lake-ul, poți face două lucruri. Primul este să te uiți la date. Iar asta ne permite să ne deplasăm către statutul de bancă care ia decizii bazate pe date, unul dintre scopurile noastre fiind să mergem către idealul de proces decizional bazat pe date, ceea ce înseamnă fundamentarea deciziilor pe date reale, în loc de sentimente sau supoziții”, consideră Michael Busch.

El spune că următoarea parte din strategia companiei este să „îmbunătățească experiența consumatorului, să crească relația primară cu clientul, dar și să îmbunătățească eficiența”.

Pentru a realiza acest lucru trebuie ca ING să înțeleagă clientul; obiectiv ce poate fi atins prin analiza datele disponibile cu ajutorul algoritmilor și al altor mecanisme necesare identificării tiparelor. „Apoi poți folosi acele tipare pentru îmbunătățirea serviciilor, pentru a le da clienților consultanță personalizată mai eficientă. Plecând de la baza datelor, poți observa anumite tendințe – dacă ești tânăr, ești student, ai anumite obiceiuri de consum. După ce treci de această etapă, ai un tipar diferit. Apoi te căsătorești, ai un copil, din nou, alte obiceiuri. Și, analizând aceste comportamente, poți da sfaturi personalizate mai bune”, spune Michael Busch, head of IT la ING Tech Romania. El explică faptul că pe viitor banca ar putea estima chiar câți bani disponibili va avea un anumit client, bazat pe analiza datelor, cheltuielilor curente, plata ratelor etc.

„Inginerii noștri nu au acces la date, pentru că sunt datele clientului. Doar oamenii din business care au acces la conținutul consumatorului pe baza permisiunii acestuia, folosesc rapoarte reale pe care le prezentăm clientului”, adaugă el.

90% dintre angajații ING Tech sunt ingineri care scriu cod în fiecare zi. Când a fost înființat acest hub acum doi ani și jumătate erau în jur de 40 de angajați. „Suntem foarte tineri și neliniștiți, așa ni se spune. Scopul nostru este să ajungem undeva la 750-800 de oameni”, spune Busch.

Potrivit lui, atingerea acestui nivel de angajați ar fi posibilă în aproximativ doi ani. „Creșterea ca număr nu este un scop în sine, ceea ce este foarte important pentru noi este să creștem în calitate sau în ingineri extrem de bine pregătiți”, adaugă el.

Deși este un domeniu considerat a fi aproape exclusiv pentru bărbați, în cadrul centrului local de dezvoltare software al ING 32% din totalul angajaților sunt femei. În cazul echipei de management, procentul este și mai mare, ajungând până la 50%.

Întrebat dacă îi este greu să găsească personal calificat pe piața locală, Michael Busch spune că acum nu este foarte greu să atragă ingineri talentați deoarece consideră că „ceea ce facem aici este, într-un fel, unic pentru că le permitem inginerilor să se concentreze pe capabilități strategice, lucrăm cu cele mai avansate tehnologii, dar sunt implicați și în întregul ciclu de viață al procesului de inginerie.”