Schimbare la vârful gestionării PNRR, planul de 29 de miliarde de euro pentru dezvoltarea României. Ramona Moldovan, responsabilă de implementarea PNRR în România, a fost înlocuită de Ancuța Condurache

Ramona Moldovan, care conducea din octombrie anul trecut direcția care se ocupă de implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență în România (PNRR) a fost înlocuită de către Ancuța Condurache, potrivit site-ului Ministerului Proiectelor și Investițiilor Europene (MIPE). Nu este clar în acest moment de când a fost înlocuită și care a fost motivul.

De asemenea, nu este clar, în acest moment, cine este Ancuța Condurache. Potrivit unei declarații de avere de pe site-ul Ministerului Transporturilor, o anumită Ancuța Condurache a ocupat funcția de șef serviciu în această instituție. Cu toate acestea, reprezentanții MIPE nu au putut confirma, până la momentul publicării știrii, că este vorba de aceeași persoană. Alte informații despre acest departament nu există în acest moment, deși el este cel care gestionează de la centru implementarea PNRR în România.

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) este în acest moment în faza așa-numitelor „lansări de apeluri de proiecte“. Viitorii potențiali beneficiari, publici sau privați, depun proiectele la ministerele alocate și acestea le evaluează.

România are în conturi, încă de la finalul anului trecut și începutul lui 2022, 3,9 mld. de euro din PNRR dar, până azi,  nu a fost cheltuit niciun euro – contractele de finanțare nu sunt semnate. Accesarea celor 29 de miliarde de euro din PNRR ar fi o ancoră economică pentru o țară care, cu un deficit bugetar de 60-70 de miliarde de lei/an, nu poate susține investiții majore.

PNRR face parte din mecanismul european Next Generation EU, cu un buget de 800 de miliarde de euro, conceput pentru creșterea rezistenței țărilor membre UE la șocuri economice, cum au fost pandemia sau, acum, războiul din Ucraina. România are un buget alocat de 29 de miliarde de euro, din care aproximativ jumătate sunt granturi și jumătate sunt împrumuturi garantate de Comisia Europeană, la dobânzi mici. Banii trebuie atrași și cheltuiți până la finalul lui 2026, deci mai sunt patru ani și jumătate până când România poate atrage aceste fonduri.

Proiectele de investiții, fie că sunt depuse de entități publice sau de companii private, sunt analizate de ministerul de care aparțin, de exemplu proiectele de dezvoltare de parcuri fotovoltaice la Energie sau proiectele de digitalizare la Ministerul Cercetării. Există însă și o instituție la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene care coordonează tehnic  implementarea programului: Direcția Generală Management Mecanism de Redresare și Reziliență, condusă, conform datelor de pe site-ul ministerului, de Ramona Moldovan, care, anterior funcției pe care o ocupă, a lucrat doi ani și jumătate la Banca Mondială și în mai multe ministere din România.