Schimbare la 180 de grade: Berlinul nu vrea doar reînarmarea Germaniei, ci și înarmarea UE și prioritizarea cheltuielile de apărare în bugetul Uniunii Europene

Germania intenționează să prioritizeze cheltuielile pentru apărare în următorul buget al Uniunii Europene, dar se opune oricărei creșteri a contribuțiilor naționale la bugetul comun, potrivit unui document de poziție.

Berlinul, cel mai mare contributor net la bugetul UE, solicită în documentul consultat de Financial Times ca bugetul Uniunii să finanțeze achizițiile comune și să ajute la extinderea comenzilor pentru producătorii europeni de armament.

Această orientare spre cheltuieli de apărare reflectă pivotarea recentă a Germaniei către creșterea cheltuielilor militare interne și investiții în industria de armament, ca reacție la amenințarea continuă reprezentată de Rusia pentru Europa, dar și în concordanță cu apelurile președintelui american Donald Trump ca Europa să-și asume o mai mare responsabilitate pentru propria securitate.

Deși tratatele UE interzic în mod explicit folosirea bugetului comun pentru „cheltuieli care derivă din operațiuni cu implicații militare sau de apărare”, blocul a început tot mai mult să utilizeze mecanisme de împrumut comun și să realoce fonduri pentru a sprijini Ucraina în fața agresiunii ruse și pentru a-și dezvolta sectorul de apărare.

Documentul german mai susține că și tehnologiile cu dublă utilizare (civilă și militară), precum și coridoarele de transport militar, ar trebui să fie eligibile pentru finanțare din partea UE.

Totuși, Berlinul propune reduceri bugetare — în special prin scăderea costurilor administrative — pentru a susține această nouă prioritate.

„Pentru o perioadă de timp previzibilă, marja de manevră financiară a statelor membre va rămâne limitată”, se arată în document, care adaugă că „nu există o bază pentru creșterea” contribuțiilor naționale la bugetul UE, care în prezent reprezintă 1% din PIB-ul Uniunii.

Documentul apare înaintea unei propuneri mult așteptate a Comisiei Europene, programată pentru mijlocul lunii iulie, prin care se preconizează că Executivul european va solicita o majorare a bugetului pentru a acoperi nevoile tot mai mari de finanțare ale blocului.

Însă Berlinul a precizat clar că se va opune oricărei majorări a contribuțiilor naționale, care constituie cea mai mare parte din veniturile bugetului comun și sunt calculate în funcție de venitul național brut.

Restul provine din taxe vamale și o cotă din veniturile din TVA. Germania, cea mai mare economie din UE, contribuie cu aproape un sfert din fondurile totale.

Guvernul german solicită o „distribuire echitabilă a poverii” și insistă ca „desechilibrele persistente ale contribuțiilor nete” între statele membre să fie abordate.

De asemenea, Germania dorește redirecționarea resurselor către „cheltuieli orientate spre viitor, inovație și transformare”, în special în domenii cu valoare adăugată europeană, în cadrul bugetului multianual pe 7 ani.

Aceste domenii includ infrastructura transfrontalieră, digitalizarea, securitatea energetică și tehnologiile strategice — considerate esențiale pentru creșterea competitivității UE.