Schimbare istorică: Germania renunță la opoziția față de energia nucleară și bate palma cu Franța pentru viitorul energetic al Europei

Pentru prima dată în ultimele decenii, Germania acceptă energia nucleară ca parte esențială a mixului energetic european, într-o mișcare care marchează o apropiere strategică de Franța și o schimbare radicală de direcție sub noul cancelar conservator, Friedrich Merz, raportează Financial Times.

Berlinul a informat Parisul că nu va mai bloca inițiativele franceze de a recunoaște energia nucleară ca echivalentă cu sursele regenerabile în legislația Uniunii Europene. Decizia vine după ani de tensiuni între cele două puteri, care au afectat capacitatea UE de a adopta politici energetice comune, mai ales în contextul crizei declanșate de invazia Rusiei în Ucraina.

„Germania ne spune acum clar: vom trata energia nucleară cu pragmatism,” a declarat un diplomat francez de rang înalt. „Se vor elimina toate prejudecățile anti-nucleare încă prezente în legislația europeană.”

Această răsturnare de poziție, catalogată drept o „schimbare de paradigmă” de către un oficial german, deschide ușa pentru o cooperare mai profundă în domeniul securității și apărării. Merz a anunțat că este dispus să discute integrarea Germaniei sub „scutul nuclear francez” ca măsură de descurajare în fața potențialelor agresiuni rusești.

„Mai bine mai târziu decât niciodată. Suntem în sfârșit deschiși unei discuții serioase cu Franța despre descurajarea nucleară europeană,” a spus oficialul german.

Această nouă colaborare franco-germană este privită ca o cheie esențială pentru deblocarea deciziilor europene majore în domeniul energiei. Experții spun că, atunci când cele două motoare ale UE sunt aliniate, tot blocul avansează mai ușor.

Friedrich Merz, ales cancelar în februarie, a criticat de mult decizia Germaniei de a renunța la energia nucleară în 2011, sub conducerea rivalei sale politice Angela Merkel. El a condamnat și oprirea ultimelor trei reactoare nucleare în mandatul lui Olaf Scholz, în pofida prețurilor ridicate la energie.

Deși nu intenționează să redeschidă centralele clasice, Merz susține investițiile în tehnologii avansate, precum reactoarele modulare mici și fuziunea nucleară, care nu generează deșeuri radioactive de lungă durată.

Pe fondul scumpirii gazului rusesc, energia nucleară a cunoscut o revenire spectaculoasă în Europa. Doar Austria mai rămâne fermă în opoziția sa față de energia atomică. Țări precum Belgia și Olanda și-au reconsiderat planurile de a renunța la energia nucleară și investesc din nou în acest domeniu.

Într-o scrisoare adresată Comisiei Europene și semnată de miniștri din 12 state membre cu centrale nucleare, se cere recunoașterea oficială a caracterului complementar al energiei nucleare și regenerabile. Ei solicită sprijin pentru investiții și un mesaj clar către piețe că Europa pariază pe energia atomică.

Germania, care și-a acoperit anul trecut peste 60% din consumul de electricitate din surse regenerabile, s-a opus mult timp încadrării energiei nucleare ca fiind „verde”, temându-se că industria franceză — susținută de 56 de reactoare — va câștiga un avantaj competitiv major, în timp ce economia germană încă suferă din cauza pierderii gazului rusesc ieftin.

În plus, opoziția era și una ideologică: Partidul Verzilor, parte din fosta coaliție a lui Scholz, s-a opus constant oricărei forme de energie nucleară.

Dar, cu Merz la cârmă, vântul bate din altă direcție. Berlinul pare decis să nu mai rămână în urma curentului european — ba chiar să-l conducă.