Schimbă BNR regulile ROBOR, după ancheta Consiliului Concurenței? Victor Andrei, director în BNR: „Atâta timp cât mecanismul nu încalcă nicio reglementare, nici locală, nici internațională, pe supoziții nu văd de ce”

♦  „E ca și cum ai spune că la benzinării nu trebuie afișat prețul nici la intrare, nici la pompă, ci abia după ce ai făcut plinul îl afli” ♦  Academia de Studii Economice a lansat ieri un studiu privind ROBOR, în contextul investigației Consiliului Concurenței ♦ Autoritatea de concurență a anunțat în 7 iunie că, în urma unei investigații începute în anul 2022, a decis să amendeze cele 10 bănci participante la stabilirea indicatorului de referință pentru dobânzi – ROBOR – cu suma record de 3,73 mld. lei (710 mil. euro), cumulat, pentru că în perioada fixingului ar fi schimbat informații confidențiale.

Mecanismul ROBOR funcționează potrivit reglementărilor locale și internaționale, după cum spun reprezentanții BNR, iar transparența în piață este un avantaj major, un element esențial în dezvoltarea pieței, chiar și în lumina amenzii-record decisă de Consiliul Concurenței pentru cele zece bănci implicate în stabilirea ROBOR. Ar putea fi schimbate, totuși, regulile ROBOR după ancheta Consiliului Concurenței?

„Atâta timp cât mecanismul nu încalcă nicio reglementare, nici locală, nici internațională, pe supoziții nu văd de ce. Este un mecanism care a funcționat și funcționează, ajută transparența, a dezvoltat piața”, a declarat ieri Victor Andrei, directorul Direcției Operațiuni de Piață din BNR.

Acesta a făcut declarațiile la Academia de Studii Economice (ASE) din București, unde a fost lansat un studiu privind relația dintre indicii ROBOR, conduita politicii monetare și principalii indicatori macroeconomici. Studiul, realizat de ASE în parteneriat cu Raiffeisen Bank, a reliefat că indicele ROBOR urmărește politica monetară a BNR, iar devierile sunt doar temporare.

Reacțiile dinspre mediul bancar, dar și din mediul academic, către Consiliul Concurenței în privința investigației ROBOR continuă astfel odată cu acest eveniment și lansarea unui noi studiu privind ROBOR, care vine după un alt studiu realizat de CFA.

În urma unei investigații începute în anul 2022, Consiliul Concurenței a anunțat în 7 iunie că a decis să amendeze cele 10 bănci participante la stabilirea indicatorului de referință pentru dobânzi – ROBOR – cu suma record de 3,73 mld. lei (710 mil. euro), cumulat, pentru că în perioada fixingului ar fi schimbat informații confidențiale.

De ce potențiala manipulare a cotațiilor ROBOR ar fi aproape imposibilă?

În anul 2007 s-a introdus și un ecart maxim între bid și offer ceea ce face ca cei care ar intenționa să crească nivelul ROBOR trebuie implicit să crească și nivelul ROBID, expunându-se astfel la tranzacții care ar putea duce la pierderi, a spus Victor Andrei.

“Acest lucru este scăpat de multe ori din vedere. Potențiala manipulare a acestor cotații este aproape imposibilă. În plus din calculul ROBOR se exclud cotațiile minime și maxime tocmai pentru a face ROBOR și mai puțin expus la variații potențiale nejustificate. Toată lumea dorește să aibă indici bazați pe tranzacții, dar în piețe, inclusiv dezvoltate, numărul tranzacțiilor este redus”, a explicat directorul din banca centrală.

Întrebat dacă autoritatea de concurență a fost în contact cu Banca Națională pe parcursulul investigației privind băncile, Victor Andrei a spus că BNR a primit spre finalul anchetei o listă de întrebări la care a și răspuns. „Pe finalul anchetei am primit și noi o listă de întrebări la care am răspuns cât de detaliat am putut să răspundem.”

Concluzia principală a studiului lansat de ASE este că ROBOR are o legătură stabilă pe termen lung cu rata dobânzii de politică monetară a BNR.

„Principalul lucru pe care putem să-l afirmăm este că există o legătură stabilă pe termen lung între ROBOR și rata dobânzii de politică monetară. Nivelul observat al ROBOR-ului poate devia temporar de la acest nivel de echilibru, dar imediat este repus și tras în parametri optimi la nivelul de echilibru”, a explicat profesorul universitar Radu Ciobanu, prodecan al FABBV și membru al echipei de realizare a studiului.

Victor Andrei de la BNR a continuat spunând că transparența din piață este benefică, făcând o paralelă cu o benzinărie. „E ca și cum ai spune că la benzinării nu trebuie afișat prețul nici la intrare, nici la pompă, ci abia după ce ai făcut plinul îl afli. Acele prețuri din interbancar nu sunt vizibile doar între cei 10, ele sunt vizibile pe platforme care dau date către toți participanții bancari, către firmele mari. Cunoașterea prețului nu este un dezavantaj, ci este un avantaj. Acest price discovery este recomandat și de FMI și de Banca Mondială. Transparența este un element esențial în dezvoltarea pieței și, dacă ne-am întoarce la pitirea cifrelor, n-ar fi un pas înainte, ci ar fi un pas înapoi.”

Adrian Codirlașu, președintele CFA România, a adăugat că transparența face ca piețele să funcționeze mai bine, dând exemplul unui laureat al Premiului Nobel pentru Științe Economice. „S-a dat Premiul Nobel pentru o analiză privind transparența pe piață. Domnul Eugene Fama a luat această distincție. El asta spune: cu cât este mai multă informație pe o piață, piața funcționează mai bine.”

În opinia profesorului Cristian Păun, principalul motiv pentru care băncile nu pot să se înțeleagă între ele, stabilind în mod neconcurențial indicele ROBOR, este acela că pot cauza astfel pierderi financiare instituțiilor pentru care lucrează.

„Beneficiile de a fi transparent în piață sunt mult mai mari decât beneficiile ca piața să fie opacizată. Eu, dacă mă înțeleg cu tine pe un ROBOR mai mare, ca să-l creștem artificial, eu un sfert de oră trebuie să plătesc ROBOR-ul acela ca bancă. Și eu, dealer, am decis treaba asta în trezorerie pe banii băncii. Culmea e că sunt și bănci de stat aici, care au în spate capital public. Cine își asumă din bani publici să se joace cu câteva sute de milioane de lei la licitație de lichiditate pe o dobândă artificial înțeleasă între noi doi doar așa ca să creștem ROBOR-ul? Neavând certitudinea că, dacă facem noi asta, ROBOR-ul va crește și va crește suficient de puțin, pentru că, după, vine BNR și ne sancționează. Trebuie să creștem și deștept ROBOR-ul. Sună prea complicat, aproape imposibil, ceea ce spune Consiliul Concurenței că de fapt se întâmplă.”

Aducând în discuție câtigurile mari raportate de sistemul bancar, Virgil Dascălescu, șef serviciu în Direcția Stabilitate Financiară din BNR, a explicat faptul că băncile nu-și fac profitul din manipularea indicilor, ci din optimizarea operațiunilor și din buna gestiune a riscului de credit.

„Încrederea se construiește greu și se pierde foarte ușor. Au trecut circa 20 de ani de la ultimul moment în care am avut probleme cu băncile care au intrat în faliment. La evoluția pozitivă a sectorului din ultimele două decenii a contribuit și încrederea în sistemul bancar, care a devenit profitabil. Este normal să ai profit. Un sector bancar profitabil este un sector bancar rezilient și care poate îndeplini funcțiile de bază, nu doar să supraviețuiască, ci să continue să performeze. Nu discutăm de un profit cauzat de creșterea indicilor de referință. Profitul se datorează unei bune gestiuni a riscului de credit, se datorează creșterii eficienței operaționale, eforturilor întreprinse pentru digitalizare”, a menționat Dăscălescu.

Prezent la discuțiile de la ASE, Florian Libocor, membru fondator și fost președinte al Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), a spus că Banca Națională este un fel de “termometru al economiei”, iar acțiunile băncii centrale reprezintă un semnal pentru băncile comerciale.

„Intermedierea financiară folosește un nivel de preț care pornește de la acel ROBOR. ROBOR-ul sau orice preț al banilor este sensibil la câteva lucruri. Banca Națională este un fel de termometru al economiei și le indică băncilor câteva lucruri, precum că inflația este în exces, că cererea crește, că depășim PIB-ul potențial, că ne supraîncălzim și intervine, instrumentul principal fiind dobânda. Acel termometru indică necesitatea intervenției, fie prin a face politica monetară mai restrictivă, fie prin a o face mai permisivă și a încuraja economia.”