SCANDALURILE SECRETE ale uneia dintre cele mai puternice familii din Europa

STRATEGIA DISCUTABILĂ DIN 2008 FACE PARTE DINTR-O ÎNCERCARE ÎNDELUNGATĂ A FAMILIILOR PIËCH ȘI PORSCHE DE A UNI CELE DOUĂ COMPANII ȘI NU ESTE UN CAZ SINGULAR ÎN ISTORIE. Afaceri de familie tipic germane, Porsche și grupul VW s-au confruntat încă de la înființare cu probleme familiale, care s-au extins nu doar asupra industriei, ci au trecut peste granițele țării și ale timpului. Au existat mereu lupte de putere între managerii din Stuttgart, unde se afla sediul Porsche, și reprezentanții VW din Wolfsburg, în care au fost implicați atât angajații companiilor, cât și politicieni, potrivit Der Spiegel.

NEÎNȚELEGERILE AU ÎNCEPUT ODATĂ CU PRIMELE MAȘINI ALE CELOR DOUĂ MĂRCI: Beetle, “mașina poporului”, comandată din dorința lui Hitler și modelul Porsche 911, o realizare inginerească deosebită. Afacerea fondată în 1930 s-a separat odată cu descendenții lui Porsche. Ferdinand Piëch, un “non-purtător” de nume Porsche după căsătoria mamei lui, era cel care conducea afacerea grupului VW. Crescut la internat, cu o viață tumultuoasă și 12 copii din relații diferite, el se ghida după principiul “multe lucruri nu pot fi realizate decât făcându-le singur”. Wolfgang Porsche, poreclit WoPo, nepotul economist din cealaltă ramură a familiei și membru al consiliului de administrație încă din 1978, era de obicei dispus la compromis în cazul neînțelegerilor familiale. Compromisul nu a mai fost soluția după o ceartă din 1970, când membrii familiei se adunaseră la o fermă din Austria pentru a-și petrece vacanța: s-au certat atunci în legătură cu producerea unei mașini de curse Porsche pentru care WoPo dorea cea mai bună tehnologie posibilă, iar rivalii considerau alegerea o risipă inutilă de bani.

CINE SUNT MILIARDARII STRAINI CARE HRANESC INTREAGA ROMANIE

Tensiunile au atins un maxim, iar familiile au hotărât atunci ca niciunul dintre ei să mai conducă afacerea și să aducă manageri din afara companiei. Astfel a intrat în scenă Wendelin Wiedeking, rămas în istorie drept CEO-ul care a salvat imperiul Porsche, cel care a încercat să cumpere VW, “pentru mulți, un coșmar”, după cum el însuși afirma. Producătorul de mașini sport intrase în criză la începutul anilor ’90, în perioada unei căderi a pieței americane de mașini, context în care Porsche a vândut jumătate din active și a primit chiar o ofertă de cumpărare a companiei de 1,5 miliarde de dolari de la Toyota. Familia nu a dorit să vândă, iar acest lucru a fost posibil datorită lui Wiedeking, promovat CEO în 1993. El a adus compania pe linia de plutire, dar prin metode controversate: au fost angajați consultanți japonezi în fabrică, muncitorii care lucrau la linia de asamblare din Stuttgart erau tratați cu țipete, iar managerii care refuzau să coopereze, cu castrarea. Piëch a fost impresionat de performanțele companiei sub conducerea lui, iar familia i-a oferit un bonus de 0,9 procente din profit, fără să își imagineze în acel moment că acestea îi vor aduce lui Wiedeking câștiguri colosale de mai mult de 80 de milioane de euro. El s-a transformat treptat într-un outsider al sectorului industrial. L-a acuzat pe cancelarul Helmut Kohl că nu înțelege economia, s-a poziționat împotriva subvențiilor de la guvern, considerând că “luxul și ajutorul sunt incompatibile” și a criticat fuziunile din industrie considerând că “dacă mărimea ar fi criteriul decisiv, dinozaurii ar exista încă”. Wiedeking a publicat apoi o carte, “Principiul lui David”, inspirată din povestea biblică a lui David și Goliat și a început să se poarte ca un proprietar al afacerii. Pentru Ferdinand Piëch, acest lucru era deja prea mult. Piëch știa că Porsche datorează o mare parte din success cooperării cu Volkswagen. Spre exemplu, compania nu ar fi reușit niciodată să dezvolte SUV-ul Cayenne pe cont propriu, iar rețeaua de dealeri a familiei cu sediul în Salzburg a cunoscut o creștere când a primit de la VW drepturile de import pentru brandurile Volkswagen, Audi, Skoda și Seat pe mai multe piețe europene. O amenințare asupra viitorului celor două familii a fost anunțată la începutul anului 2000 chiar de cancelarul Gerhard Schröder. Șeful Ford Jacques Nasser îl întrebase pe cancelar dacă guvernul are obiecții în legătură cu cumpărarea unei părți din VW. Ford majoritar în acțiuni ar fi însemnat sfârșitul colaborării dintre VW și Porsche. Atacul celor de la Ford a fost contracarat de Piëch prin metode pe care a refuzat să le dezvăluie.