Scăderea prețului petrolului a fost știrea anului 2014 după jumătate de deceniu de stabilitate

O întâlnire a Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol, care controlează 40% din piață la nivel mondial, a avut loc la Viena la sfârșitul lunii noiembrie, cei mai mulți dintre participanți având un interes legitim și urgent de așezare a prețului petrolului la un nivel similar ultimilor cinci ani.

Rezultatul întâlnirii a fost însă surprinzător, OPEC luând decizia să men-țină producția la 30 de milioane de barili pe zi, ceea ce a ridicat multe sprâncene și semne de întrebare în piață. Cu alte cuvinte, OPEC și-a asumat riscul unei scăderi și mai mari a prețului, care ar putea ajunge și la 40-45 de dolari pe baril. Mulți analiști cred că OPEC s-a angajat într-un adevărat război al prețurilor contra producătorilor din afara cartelului, în principal împotriva Statelor Unite și Rusiei, ipoteză infirmată însă de șeful OPEC, Abdullah al-Badri: „Au fost voci care au afirmat că decizia a fost îndreptată către SUA și gazele de șist. Nu este adevărat. De asemenea, nu este adevărat nici că ar fi fost îndreptată către Iran și Rusia“.

Cotațiile petrolului au scăzut cu peste 45% anul acesta. Prețul petrolului Brent a scăzut în 12 decembrie la 62,83 de dolari pe baril, în timp ce petrolul West Texas Intermediate a coborât la 58,9 dolari pe baril, acestea fiind cele mai reduse niveluri din iulie 2009 până în prezent. OPEC a estimat că cererea mondială de petrol va scădea în 2015 la cel mai redus nivel din ultimii 12 ani în timp. La numai o zi diferență, Agenția Internațională pentru Energie (AIE) a redus, pentru a patra oară în ultimele cinci luni, prognoza privind creșterea de petrol de anul viitor, alimentând temerile privind intrarea în incapacitate de plată a unor companii și chiar a unor state cu expunere ridicată pe sectorul petrolier.

Dincolo de pierderile pe care căderea prețului petrolului le aduce țărilor producătoare, precum Rusia, Nigeria, Iran sau Venezuela, prețul în scădere accelerată duce cu gândul la vara lui 2008, când prețul petrolului a scăzut brusc și a fost urmat de cea mai profundă criză economică. Sunt motivele de scădere a prețului aceleași? Cât de mult din această scădere de preț indică o scădere generalizată a economiilor lumii? Conform analiștilor de pe piețele internaționale, citați de Economist, motivele nu sunt aceleași, dar efectele ar putea fi similare. Cererea pentru petrol este scăzută deoarece activitatea economică este scăzută, o scădere dintr-o parte antrenând cealaltă parte. Un alt motiv este că țări tensionate politic, precum Irak și Libia, au continuat să producă în același ritm. În paralel însă, America și-a îndeplinit visul de a deveni cel mai mare producător de petrol din lume, iar, în tot acest context, saudiții și aliații din Golf nu vor să cedeze din cota lor de piață pentru a restabili prețul sau pacea globală. În acest context, decizia OPEC de a păstra ritmul producției intact se explică prin faptul că, dacă ar produce mai puțin, prețul s-ar echilibra, dar din asta ar câștiga mai mult producători precum Rusia sau Libia. 

Deși ar trebui să fie o veste bună pentru piețele consumatoare (net importatoare), scăderea de preț nu se simte peste tot la fel.  În SUA, prețul benzinei reflectă constant evoluția cotației petrolului și a ajuns la mijlocul lui decembrie sub 3 dolari galonul (1 galon are aproximativ 3,8 litri) pentru prima dată după 2010, iar în Franța, a doua economie ca mărime din UE, benzina a continuat să se ieftinească în decembrie, ajungând la 1,4 euro pe litru, iar motorina, care reprezintă 80% din consum, a ajuns la 1,2 euro. 

În România, prețurile la benzină și motorină au scăzut la minimul ultimilor trei ani, prețul mediu la benzină fiind acum de 5,52 de lei, la fel ca în octombrie 2011, în timp ce motorina costă circa 5,63 lei. Americanii consideră că un preț pe galon mai mare de 3 dolari (aproximativ 2,7 lei pe litru) este mult prea mare. Românii nu au o părere, iar faptul că vânzările de carburanți au scăzut nesemnificativ atunci când benzina ajunsese la 6,5 lei înseamnă că prețul mare chiar nu este un motiv pentru români de a nu mai merge cu mașina.