Șarlatanul (Charlatan) - despre un salvator care nu-și găsește salvarea

Șarlatanul, filmul în regia polonezei Agnieszka Holland, este povestea unui vindecător de la începutul secolului XX care ajută sute de oameni utilizând puterea plantelor, însă numai pe el nu se salvează. Jan Mikolasek, un specialist în plante, salvează sute de persoane zilnic însă reputația sa în rândul conducătorilor statului nu îi face cinste, lucru pentru care va avea de suferit.

Filmul în regia lui Agnieszka Holland îl aduce în prim plan pe Jan Mikolasek, un expert în plante care vindecă oamenii prin metode alternative medicinei clasice, chiar de câteva ori în film spune că el nu este doctor. Acțiunea filmului are loc la începutul secolului XX, în localitatea Jenstejn din Cehia, acolo de unde numele lui Mikolasek a început să răsune atât în restul republicii, cât și în afara granițelor. Filmul plimbă spectatorii prin trei regimuri politice, iar amprenta lăsată asupra societății de fiecare dintre cele trei regimuri se poate vedea și în evoluția personajului, care este surprins în trei etape ale vieții.

Jan Mikolasek este un cunoscut expert pe bază de plante care vindecă oamenii doar cu ajutorul darurilor naturii. Însă, ceea ce este cel mai controversat la cum își exercită meseria este modalitatea de a pune diagnostic pacienților și anume prin analizarea urinei. Mikolasek reușeste să pună diagnostic pacienților după o analiză făcută cu ochiul liber asupra probei de urină a pacienților, iar ceea ce este surprinzător este faptul că Mikolasek reușește să combată chiar și diagnosticele puse de medicii acreditați, ceea ce îi aduce pe de o parte popularitate, însă pe de altă parte atrage atenția și celor care nu agreează metodele alternative de a face lucrurile – comuniștii.

Pe parcursul filmului se poate observa o dualitate a personajului care deși vindecă sute de oameni zilnic, nu este mânat întotdeauna de principii morale sau atunci când simte și face lucruri pe care societatea le blamează, însă el le consideră păcate, ceea ce îl determină să se pedepsească pentru a fi iertat. Această dualitate m-a dus pe parcursul filmului să mă întreb dacă Jan este personajul negativ sau cel pozitiv, până la final am decis că adevărul este undeva la mijloc. Cu toate că Mikolasek vindecă sute de oameni zilnic, cea mai puțină atenție acordă propriei sale sănătăți.

Povestea lui Jan începe după ce a omorât un soldat în război și când a vrut să își ia viața, a reușit doar să se rănească și să rămână cu o cicatrice pentru tot restul vieții. Însă, din acel punct, viața lui Jan se schimbă și alege să își ocupe tot timpul cu plantele, fie să le studieze, fie să le planteze sau să le recolteze din grădinile familiei lui.

Când află că are un talent, Mikolasek merge la o femeie care se folosea de plante ca să vindece oamenii. Cariera lui Mikolasek este contruită în mare parte pe învățămintele pe care le-a acumulat în urma unui an și jumătate, perioadă în care a stat alături de femeie.

A doua etapă a vieții sale, cea în care își deschide un sanatoriu, îl angajează pe asistentul său, Frantisek Palko, și devine din ce în ce mai cunoscut, este și cea care și-a pus amprenta puternic asupra lui Mikolasek. Palko, însă, devine mai mult decât angajatul său, devine cel mai loial om pe care se poate baza Mikolasek, care nu îi arată aceeași loialitate până la sfârșitul filmului. Finalul filmului este unul deschis, lasând loc imaginației și interpretărilor.

Ivan Trojan, unul dintre cei mai mari actori cehi, joacă rolul lui Jan Mikolasek, pe când Frantisek Palko este jucat de către actorul Juraj Loj, care reușește să creeze dintr-un personaj secundar un adevărat simbol al filmului, care îi dă lumea peste cap lui Mikolasek.

Filmul a fost nominalizat în 2020 la Festivalul Internațional de Film de la Berlin la categoria cel mai bun lungmetraj. Șarlatanul a mai fost nominalizat la Festivalul Internațional de Film din Cleveland și la Festivalul Filmului European.