Săptămâna de lucru de patru zile va veni inevitabil peste noua generație: lumea va fi plătită ca să stea acasă, dar să consume bunuri și servicii, ceea ce aplicațiile, roboții și chatboții nu pot să facă

Ideea săptămânii de lucru de (numai) patru zile a început să scoată capul la suprafață: companiile/multinaționalele încep să experimenteze această idee pentru a se pregăti pentru viitor, pentru schimbarea lumii. Ceea ce părea o utopie – cum să muncești numai patru zile pe săptămână, iar trei să le ai libere! – începe să fie luată în considerare. A cincea zi este liberă și plătită integral – cum ar fi, în ziua de vineri stai acasă, nu mai deschizi calculatorul, nu muncești în formatul hibrid, ci faci punte cu weekendul care vine. Cine nu ar vrea acest lucru, cel puțin din perspectiva angajaților, mai ales că noua zi liberă este plătită integral? Conform unui sondaj făcut în luna ianuarie de Best Jobs, al doilea site de recrutare online din România, angajații își doresc săptămâna de lucru de patru zile, dar șase din zece companii de pe piață sunt reticente, în ciuda succesului experimentat în afară. Conform acestor experimente, în Marea Britanie 92% dintre companiile care au testat formatul cu patru zile lucrate în loc de cinci, fără a crește numărul de ore din programul zilnic, au de gând să continue cu această idee, în timp ce 30% vor să-l adopte definitiv. Conform sondajului Best Jobs, la care au răspuns pe internet 2.223 de angajați și 254 de companii, doar patru companii din zece ar accepta această formulă de lucru.  Deși 80% dintre angajați vor să lucreze doar patru zile pe săptămână, chiar și într-o formulă cu 10 ore pe zi, adică redistribuirea celor opt ore de vineri în celelalte zile lucrătoare, 40% dintre companii se tem că acest program ar influența negativ capacitatea oamenilor de a se concentra, deci implicit ar fi afectată și productivitatea muncii, spune Best Jobs. Aproape 35% dintre firme sunt preocupate că pe termen lung angajații ar ajunge la extenuare din cauza volumului zilnic de muncă în creștere, respectiv de la 8 ore la 10 ore. Nu știu ce se află în spatele acestei idei, dar cred că în lume actuală, printr-o organizare mai bună, printr-o normare mai bună,  printr-o supraveghere mai bună, ceea ce se face acum în cinci zile se poate face în patru zile. O parte dintre analiști spun că prin acordarea unei noi zile libere se îmbunătățește starea psihică a angajatului, poate sta mai mult cu familia, poate susține industria turistică, de city break, de entertainment. Cred că în timp se va ajunge la acest lucru, adică să muncim oficial numai patru zile din șapte, dar perspectiva va fi alta: automatizarea, tehnologizarea, digitalizarea vor înlocui inevitabil forța de muncă, care și așa este deficitară, cel puțin ca număr. Toate companiile încearcă să acopere deficitele de forță de muncă prin schimbarea fluxurilor, prin tehnologizare și digitalizare. În timp vom vedea cum aplicațiile, roboții, chatboții și, mai nou, ChatGPT vor înlocui o parte din activitățile umane, chiar și cele care necesită acum o educație superioară. ChatGPT poate face acum chiar o teză, poate scrie instantaneu lucruri care până acum necesitau cercetare și analiză. Treptat, pe măsură ce roboții, chatboții, chatGPT ne vor înlocui, vom fi plătiți să stăm acasă, aceasta fiind cea mai ieftină formă pentru o companie. Câștigurile în productivitate pe care le aduc și le vor aduce procesele de automatizare, tehnologizare, digitalizare vor permite plata unor salarii fără ca persoana respectivă să fi muncit ceva. De ce ar face companiile acest lucru? Pentru ca oamenii să nu iasă în stradă, să nu răstoarne orânduirea capitalistă, să nu se revolte împotriva viitorului. Ca să nu se ajungă aici trebuie să se găsească modalități de a compensa „angajatul”. Statul va ajunge la un moment dat să taxeze apariția aplicațiilor, roboților, chatboților, pentru că nu va avea de unde să facă rost de alte resurse, care până acum se luau prin taxe și impozite dintr-un salariu.

Angajaților li se vor da bani să nu se revolte. O aplicație înlocuiește sute, mii și zeci de mii de angajați, nu cere majorare salarială, nu-și ia zile de concediu, muncește 25 de ore din 24. Dacă angajatul nu va mai avea de lucru va fi rău pentru societatea capitalsită.

Așa că trebuie găsite măsuri de compensare pentru ca lumea să fie liniștită, să muncească patru zile, iar trei zile să facă altceva. Conform sondajului Best Jobs, în această nouă zi liberă cei mai mulți spun că ar face activități în familie – 59%, s-ar ocupa de sarcinile administrative de care nu se pot ocupa în timpul programului de lucru – 44%, ar dedica mai mult pasiunilor și hobbyurilor – 40%, sau ar alege să se odihnească – 39%.

Cred că ne îndreptăm, nu noi, ci cei care vor veni după noi, către o societate în care angajații vor fi plătiți cel puțin încă o zi să facă altceva decât să muncească. Schimbările tehnologice vor fi atât de puternice încât câștigurile din productivitate vor acoperi încă o nouă zi liberă. Angajații trebuie să aibă bani ca să consume în continuare produse și servicii, pentru că chatbotul Silvia sau Ion nu pot să facă acest lucru.  

(cristian.hostiuc@zf.ro)