Șaorma nemțească, salamul unguresc, franzela franțuzească: inflația naște obsesii naționale legate de prețurile prea mari ale unor produse simbol
În Germania, scumpirea dramatică a doner kebabului iscă apeluri în creștere pentru introducerea unui program de subvenții guvernamentale pentru a face acest produs lovit de inflație, unul dintre preferatele nemților, accesibil în condițiile în care politicienii susțin că acesta este frecvent menționat ca stârnind îngrijorare în discuțiile cu alegătorii, scrie The Guardian.
În Germania, scumpirea dramatică a doner kebabului iscă apeluri în creștere pentru introducerea unui program de subvenții guvernamentale pentru a face acest produs lovit de inflație, unul dintre preferatele nemților, accesibil în condițiile în care politicienii susțin că acesta este frecvent menționat ca stârnind îngrijorare în discuțiile cu alegătorii, scrie The Guardian.
Cancelarul german Olaf Scholz a devenit atât de obișnuit să fie întrebat cu privire la prețurile kebabului în timpul aparițiilor publice, încât guvernul său chiar a postat pe social media pentru a explica faptul că scumpirile se datorează în parte creșterii salariilor și costurilor legate de energie.
„E destul de surprinzător că oriunde merg, în special tinerii mă întreabă dacă nu ar trebui să existe un plafon de preț pentru doner“, a declarat Scholz.
Partidul de extremă stânga Die Linke este ultimul care abordează acest subiect, cerând, într-o propunere pe care vrea să o înainteze parlamentului, introducerea unui plafon asupra prețului kebabului, similar cu cel introdus în unele părți ale țării pentru controlarea chiriilor mari. Acesta arată că kebabul costă deja 10 euro în unele orașe, comparativ cu 4 euro cu doar doi ani în urmă.
Partidul recomandă plafonarea prețurilor la 4,90 euro și 2,90 euro pentru tineri, în special cei din medii cu venituri mai mici care consumă acest fel de mâncare zilnic. Partidul sugerează chiar ca fiecare gospodărie să primească vouchere zilnice pentru kebab.
Vânzările de kebab se ridică la 7 miliarde de euro pe an în Germania. Luând în considerare un consum estimat de 1,3 miliarde de doneri pe an, un program de subvenții ar costa 4 miliarde de euro anual.
Scholz a respins ideea plafonării prețurilor, drept reacție unii tineri cerând întoarcerea Angelei Merkel, care a „avut donerul sub control“.
Ungurii compară ori de câte ori au ocazia prețurile de pe plan local cu cele din afară, căutând neîncetat răspunsuri la întrebarea de ce viața lor este mai scumpă decât cea din alte țări, mai bogate.
Un ungur care trăiește în Germania de 7 ani s-a declarat șocat de prețurile alimentelor din Ungaria. Prețul unui salam Pick l-a șocat îndeosebi. În timp ce în Germania același produs costă 2.254 de forinți (5,81 euro), în Ungaria prețul acestuia este de 5.000 de forinți. diferența e uriașă, mai ales că produsul este fabricat în Ungaria, deci în mod normal ar trebui să coste mai puțin pe plan local.
În Franța, scumpirea baghetei este cea care stârnește îngrijorare.
Francezii consumă 320 de baghete la fiecare secundă, 10 miliarde pe an.
„Bagheta este emblema noastră, simbolul nostru, termometrul economiei noastre. Nu poate trece niciodată de un euro“, a declarat îngrijorat Dominique Anract, președinte al Confederației Franceze a Brutăriilor și Patiseriilor, potrivit Newsweek.