Șantajul cu refugiați. Cum se folosește unul dintre ultimii dictatori ai lumii de suferința și de nefericirea migranților care fug din calea războiului

La câteva zile după ce președintele Belarusului, Alexandr Lukașenko, a amenințat că va inunda Europa cu migranți, zeci de kurzi irakieni au început să sosească în Lituania. Și granițele poloneze au început să fie forțate de fugari, unii din Afganistan, în ceea ce oficiali europeni spun că este o politică de stat instrumentată de oficialități Belaruse. Cum schimbarea de regim din Afganistan, unde talibanii au preluat puterea, se face în haos, este de așteptat un val masiv de fugari afgani. Vor deveni ei carne proaspătă pentru mașinăria de șantaj a lui Lukașenko?

Din 2015, de când peste un milion de fugari din Siria, Afganistan și Irak au forțat pătrunderea în interiorul Uniunii Europene, cei mai mulți alungați de războaiele și sărăcia din țările lor și încurajați de politica porților deschise a cancelarului Merkel, mulți europeni au căpătat fobie de refugiați. Iar mulți politicieni știu cât de ușor sunt de exploatat aceste temeri și cât de greu este de calmat o criză provocată de străini.

Criza refugiaților din 2015 a dezbinat Europa și încă mai este folosită ca instrument politic de conservatori, naționaliști sau extremiști. Premierul maghiar Viktor Orban a făcut o politică de stat antimigraționismul în numele creștinățății și al culturii occidentale. Președintele Turciei, Erdogan, s-a folosit de sutele de mii de refugiați sirieni pe care țara sa îi adăpostește pentru a forța Europa să-i dea mai mulți bani, amenințând că va da drumul la robinetul cu fugari.

Acum a venit rândul Belarusului, al cărui regim autoritar este bombardat cu sancțiuni occidentale, să se folosească de șantajul  cu refugiați.

Într-o investigație transfrontalieră care acoperă Lituania, Belarus și Irak, LRT, un partener media al Euractiv, a făcut cercetări privind o nouă afacere belarusă, având la bază trafic de oameni. Furgonete Mercedes negre așteaptă pe aeroportul din Minsk pentru a-i aduce pe irakienii abia veniți direct la unele dintre cele mai populare hoteluri de trei și patru stele din oraș cu nume precum Planeta și Sputnik.

Noii sosiți vor petrece câteva zile acolo până când vor fi informați că trebuie să-și împacheteze lucrurile și să se pregătească de drum. Plecând noaptea, sunt duși la granița cu Lituania. Șoferul le indică direcția, iar irakienii se îndreaptă spre vest. Cu ultimele asigurări că o mașină îi va întâlni la celălalt capăt al drumului, oamenii trec granița. Dar pentru majoritatea lor, călătoria se termină într-un centru de detenție din Lituania.

Pretinzând că este un refugiat care caută să ajungă în Europa, Kareem Botane, un jurnalist irakian independent care lucrează cu LRT, a luat legătura cu câțiva contrabandiști din Kurdistan, unde contactele acestora sunt ușor de procurat. I-au spus că intrarea în Europa prin Belarus este legală, deoarece agențiile de turism irakiene și belaruse au eliberat vize turistice. De asemenea, au spus că au reprezentanți în toate orașele mari din Kurdistanul irakian și că sunt în legătură cu agenții de turism din Bagdad.

„Avem în ofertă Belarus, Germania, Lituania și alte țări. De aici până în Belarus, de unde mai sunt 20 de minute până în Lituania. Drumul Bagdad – Lituania va costa 10.000 de dolari de persoană”, a spus unul dintre contrabandiști, care și-a dat numele de Hareem. „Vom organiza un zbor spre Belarus, unde veți sta trei sau patru zile. Apoi vă vom transporta în Lituania. O agenție de turism din Belarus va veni să vă ia de la aeroport. Veți fi cazați la un hotel și vom veni să vă ducem la graniță”, a declarat presupusul contrabandist, promițând să rezolve cu  viza și să cumpere bilet de avion. Călătoria prin Belarus și Lituania este convenabilă atunci când încerci să ajungi în Finlanda sau în alte țări, a spus Hareem, adăugând că oamenii pot economisi bani rămânând în Lituania. „Dacă doriți să călătoriți din Kurdistan, voi organiza totul și costul va fi de 15.000 de dolari. Plătiți 6.000 de dolari dacă decideți să rămâneți în Lituania“, a spus el.

Contrabandistul a garantat că vor fi transportați cu avionul din Lituania în Germania, Franța sau alte țări fără nicio problemă. De asemenea, Hareem l-a asigurat pe apelant că nimeni nu-l va reține în Belarus, deoarece „va avea viză”. „În primul rând, nimeni nu poate organiza asta de unul singur. Uneori va fi un kurd, alteori un arab, alteori un belarus care vă așteaptă la aeroport. Depinde de compania din Bagdad și de compania din Belarus cu care sunt în contact. Dar asta nu este problema dumneavoastră”, a explicat Hareem, adăugând că are și o rețea de kurzi, arabi, belaruși și lituanieni care ajută migranții să ajungă în Europa.

Iraqi Airways oferă zboruri directe de la Bagdad la Minsk din 2017. În mai, primul zbor Fly Bagdad a aterizat pe aeroportul din Minsk. Videoclipurile promoționale Fly Bagdad arată cum zborul este întâmpinat cu fântâni de apă la aeroport și cum pasagerii primesc flori și dulciuri. În timp ce Belarus, dependentă pentru valută de Rusia și de exporturile de combustibil și de îngrășăminte, ar aprecia un număr tot mai mare de turiști, Muthanna Amin, membru al comisiei pentru afaceri externe a parlamentului irakian, a fost printre cei care și-au exprimat îngrijorarea față de irakienii care pleacă în Belarus pentru a ajunge în UE. „Recent, mulți tineri irakieni au călătorit și continuă să călătorească în Belarus.

Unii dintre ei folosesc acest traseu turistic pentru a intra ilegal în alte țări din UE prin Belarus. Unii contrabandiști profită de faptul că Belarus dorește să-și crească economia prin turism”, a spus Amin. în ciuda faptului că sunt utilizate în scheme de trafic uman, agențiile de turism nu pot fi învinovățite pentru organizarea de excursii, a explicat Amin. „Vor exista încercări de a trece ilegal frontiera atât timp cât se eliberează vize turistice. Acest lucru, însă, nu înseamnă că toți cei care se duc în Belarus sunt migranți”, a mai spus Amin, adăugând că contrabandiștii îi ajută pe kurzi să ajungă în Turcia și UE.

Turiștii din Irak sunt cazați doar în hoteluri aprobate atât de guvernul belarus, cât și de cel irakian, a spus Meer Sahebqran, proprietarul agenției de turism irakiene Smile Holiday for Travel and Tourism. Lista hotelurilor conține unele dintre cele mai scumpe nume, cum ar fi Planeta, Sputnik, Minsk Hotel, precum și Crown Plaza Minsk și Marriott Hotel. Între timp, vizele de intrare sunt eliberate automat irakienilor care își rezervă zborurile la agenția de turism belarusă Centrkurort, a declarat în iunie ministrul lituanian de externe Gabrielius Landsbergis pentru Financial Times. Potrivit agentului de turism irakian Sahebqran, guvernele ambelor țări primesc, de asemenea, o listă a irakienilor care merg în Belarus, care a început să elibereze vize turistice în urmă cu doar patru sau cinci luni. „Confirmarea ar trebui să vină din Belarus: numele, hotelul în care veți fi cazat, durata șederii. Organizațiile din Belarus confirmă informațiile”, a spus el. Totuși, irakienilor care pleacă în Belarus li se cere să lase un depozit de 3.000 de dolari. Suma este utilizată pentru a plăti amenzi către statul belarus în cazul în care un călător nu se întoarce în Irak, a spus Sahebqran. „O persoană a venit și a spus că a lucrat ca traficant aducând oameni în Europa. El a spus că are 20 – 30 de persoane pe care ar vrea să le aducă prin Belarus“, a spus Sahebqran.

„Dar le-am spus că astea sunt regulile – plătiți 3.000 de dolari și, dacă nu vă întoarceți, banii se îndreaptă către companii ca penalizare. Nici o problemă, a spus el, numai s-o faceți. Dar noi nu facem astfel de lucruri“. Majoritatea cererilor de vize de intrare în Belarus din ultimele luni au venit de la kurzi care locuiesc în Irak, potrivit unei alte agenții de turism irakiene. „O viză costă 270 de dolari, dar primim un depozit de 4.000 de dolari. Păstrăm acei bani în cazul în care o persoană nu se întoarce”, a spus angajatul de la agenția de turism, preferând să rămână anonim. „Unii dintre ei se întorc, alții nu. Ei își aleg propria cale, se duc în Europa.” Banii sunt apoi trimiși agențiilor de turism mai mari din Bagdad, care se ocupă direct de reprezentanții belaruși. Printre acestea se numără Fly Bagdad, potrivit salariatului agenției. Dacă un irakian nu se întoarce, banii sunt apoi transferați de marile agenții de turism irakiene la consulatul Belarusului din Bagdad, a spus el. Pe 13 iulie, însă, agenția s-a confruntat cu o problemă.

„Am avut  20 de pașapoarte, am trimis cererile prin e-mail, totuși, am primit un răspuns că nu pot aplica pentru vize. Când am întrebat de ce, mi-au spus că oamenii din regiunea kurdă nu pot aplica pentru vize, chiar dacă ar plăti cei 4.000 de dolari. Pentru că mulți kurzi nu s-au întors, consulatul a încetat să mai elibereze vize pentru regiunea kurdă”, a explicat el. Între timp, unele agenții de turism irakiene au încetat cu totul să mai organizeze grupuri de călătorii în Belarus. „Nu mai lucrăm cu kurzi din Kurdistan, deoarece m-au făcut de rușine de prea multe ori. Când au ajuns acolo, au fugit în țările UE”, a declarat un reprezentant al agenției de turism Amouaj Assel. „Am pierdut bani din cauza turiștilor și migranților kurzi”. LRT a vorbit cu câțiva migranți reținuți la Centrul de Înregistrare a Străinilor (URC) din Pabrade din Lituania. Majoritatea au cerut să rămână anonimi. Ei și-au amintit de o camionetă care aștepta să-i ia de pe aeroportul din Minsk, împreună cu șoferul, probabil un belarus, care îi ducea la un hotel unde au stat între una și patru zile. Apoi, o altă dubă venea să-i ducă la granița cu Lituania. „Un unchi a avut un prieten care a ajutat la găsirea acestui drum. Nu știam sigur de ce aveam nevoie pentru a ajunge pe acest traseu. Am plecat de la aeroportul Erbil la Bagdad și direct de acolo spre Belarus. Eram un grup de 12 persoane”, a spus Selwan din Duhok, în Kurdistanul irakian. „Cineva mi-a spus să dau pașaportul unui ofițer, o femeie, care avea să se ocupe de viză. Deci, era o călătorie legală, o viză legală”. O „dubă mare și neagră” a dus grupul la hotel, a spus bărbatul. A ajuns în Lituania la începutul lunii februarie. Un alt irakian a povestit: „Am stat în fața aeroportului, a venit cineva și ne-a întrebat dacă suntem irakieni. Am spus da, apoi l-am urmat. El era proprietarul autoutilitarei care ne-a ridicat, șoferul era probabil un belarus și i-a dus pe călători la hotel cu o autoutilitară neagră Mercedes, a spus el. „Hotelul se numea Minsk. Am petrecut două-trei zile acolo. În a treia sau a patra zi, ne-am dus la duș după ce ne-am întors la hotel. Ar fi putut fi ora 22 când cineva ne-a bătut la ușă și ne-a spus să ne pregătim, plecăm diseară. Ne-am pregătit și peste o oră ne aștepta jos.”

În iulie, Lituania a început să limiteze drepturile migranților ilegali și ai solicitanților de azil. Cei reținuți la Centrul de înregistrare a Străinilor din Pabrade se plâng de libertatea de mișcare restrânsă și de spațiul personal mic. Mulți spun în mod deschis că Lituania este o țară de tranzit în drum spre restul UE.

După aceea, au călătorit 5-6 ore până la granița cu Lituania. Furgoneta a oprit și șoferul a arătat spre pădure, spunând „Europa va fi acolo”, spune kurdul. „Veți vedea un gard, veți trece cu ușurință de el și apoi veți fi în altă țară”, și-a amintit bărbatul. „O mașină vă va aștepta și vă va duce mai departe. Dar nu i-a așteptat nicio mașină, și era foarte frig. Am construit un cort pentru a ne încălzi, dar un grănicer ne-a văzut”. Unii dintre cei aflați în centrul de detenție au venit în Lituania fără ajutorul traficanților. Unul dintre ei, Fata, și-a rezervat zborul din Bagdad către Minsk pe 9 iunie. După ce a stat cinci zile în Bielorusia, a trecut în Lituania și a cerut azil.

Fata și trei dintre prietenii săi au rezervat un zbor către Minsk la o agenție de turism irakiană. Au fost cazați la hotelul Sputnik și apoi au plătit 300 de ruble belaruse (aproximativ 100 euro) pentru a ajunge la granița lituaniană cu taxiul. Au folosit aparat GPS pentru a-și găsi drumul spre Lituania, a spus Fata, adăugând că un prieten plecat mai devreme în Lituania i-a dat informațiile necesare. Unii dintre migranți au venit în Europa folosind ruta terestră mai dificilă, dar mai ieftină. Călătoria durează până la o săptămână pentru a ajunge în Europa cu camionul și costă între 4.000 și 5.000 de dolari de persoană. Când au fost transportați cu camionul, migranții au spus că nu știu prin ce țări au trecut și nici cât a durat drumul. Potrivit acestora, traficanții nu s-au prezentat și și-au ținut fața acoperită, vorbind doar atunci când dădeau ordine.

Cei care dau ordine se schimbau regulat, la fel și camioanele. Potrivit unuia dintre deținuți, un prieten i-a spus că ruta prin Belarus ar fi mai sigură decât traversarea Mediteranei sau trecerea prin Bulgaria. Erau 30 dintre ei, călătorind pe întuneric, a povestit refugiatul. Li s-a spus să treacă prin pădure pe jos până ajung la graniță. Au fost găsiți de grănicerii lituanieni. Călătoria a costat 5.000 de dolari. Nu toți irakienii merg în Belarus pentru a ajunge în UE. Zana Ahmed Rahman, inginer din Kurdistan, s-a dus în Belarus pentru o vacanță. „Un prieten de-al nostru a fost acolo de două ori, i s-a părut o țară drăguță”, a spus Rahman. Puține țări acordă vize turistice irakienilor. Rahman și prietenii săi au cumpărat un pachet de vacanță de la o agenție de turism irakiană Moonline și au venit în Belarus pe 18 iunie. Ceruseră o viză de intrare cu aproximativ o săptămână înainte de zbor, dar erau încă reținuți pe aeroportul din Minsk timp de aproximativ trei ore. Un angajat al unei agenții de turism din Belarus i-a avertizat, de asemenea, să nu se apropie de graniță, spune Rahman. Unul dintre prietenii lui Rahman îl cunoștea pe șeful agenției de turism din Irak și îl putea liniști că se vor întoarce. Prin urmare, nu au fost obligați să lase un depozit. Dar cinci dintre cei din același zbor nu s-au mai întors la Bagdad. În plus, „alți doi tipi mi-au spus că poliția din Belarus nu i-a lăsat să meargă la graniță”.

În iulie, Lituania a început să limiteze drepturile migranților ilegali și ai solicitanților de azil. Cei reținuți la Centrul de Înregistrare a Străinilor din Pabrade se plâng de libertatea de mișcare restrânsă și de spațiul personal mic. Mulți spun în mod deschis că Lituania este o țară de tranzit în drum spre restul UE.

„Ne pare foarte rău că am trecut granița, dar nu am avut nicio cale de a intra în Lituania în mod legal”, a spus Selwan, un irakian kurd. „Trebuia să luăm această rută, să riscăm, dacă dorim să fim în siguranță”.

Migranții care încearcă să evadeze din Pabrade sunt duși într-un spațiu protejat din centru. Grănicerii le iau telefoanele și le permit să stea doar o oră pe zi afară, potrivit migranților.

„Toți cei reținuți în această clădire suferă psihic”, a spus Rian din Irak. Potrivit acestuia, au existat deja cazuri de tentative de sinucidere în centru.

„Am fugit din Irak deoarece țara este o închisoare, s-a plâns Eliah, care s-a prezentat ca fiind un Yazidi, un grup etnic care a supraviețuit unui genocid pus la cale de ISIS. „Dar la fel este și aici.” Între timp, Lituania a anunțat că va construi un gard anti-imigranți la granița cu Belarus, iar Irakul, în urma plângerilor oficialilor UE, a sistat zborurile către această țară. Prin urmare, irakienilor care vor să emigreze le-a rămas doar calea grea.