“Sanctuarul” statului român: Bursa de Valori București. Cu doar trei listări statul a atras 900 mil. euro în zece ani în special de la fonduri Pilon II, înființate tot de stat. Mediul anteprenorial a luat 632 mil. euro. Toată atenția este acum tot spre o companie de stat după eșecul Agricover

Cu doar trei listări la Bursa de Valori în ultimii zece ani, respectiv Romgaz (SNG) în 2013 cu o ofertă de 395 mil. euro, Nuclearelectrica (SNN) în același an cu 63 mil. euro și Electrica (EL) în 2014 cu 444 mil. euro – record absolut pentru bursa locală, statul român a atras cu 42% mai mult decât au luat acționarii vânzători ai circa 40 de companii antreprenoriale care au intrat la tranzacționare în ultimii zece ani. 

Iar la capătul celalalt – al cumpărătorilor – au fost în mare parte fondurile de pensii, înființate tot de statul român în 2008 și la care acum circa 8 milioane de participanți contribuie lunar în mod obligatoriu cu 3,75% din venitul brut lunar, adică în medie 200 mil. euro pe lună. 

Cu alte cuvinte statul român român a fost cel mai important jucător pe segmentul de listări de acțiuni în ultimii zece ani la București și în același timp a creat și contextul pentru contrapartea acestor listări, respectiv prin înființarea fondurilor de pensii private Pilon II, cele care acum sunt cei mai importanți investitori ai bursei locale. 

Iar acum toată atenția investitorilor este îndreptată tot spre o companie de stat spre Hidroelectrica, asta după ce în urmă cu câteva săptămâni Agricover a avut primul eșec de listare al unei companii private din ultimii zece ani. 

“Motivul pentru acestă dependență de companiile de stat și fondurile de pensii poate fi explicată de doi factori”, spune Alexandru Dobre, membru al diviziei de cercetare din cadrul societății de brokeraj TradeVille.

“Pe de o parte, BVB este încă o piață tânără, care nu a ajuns la maturitatea necesară pentru a atrage suficient de multe companii importante pentru a balansa această situație. Pe de altă parte, lipsa de educație financiare din România nu atrage suficient de mulți clienți de tip retail, neoferind o lichiditate necesară pentru a atrage de la sine și alte fonduri private. Astfel, BVB-ul se afla într-un cerc vicios, în care fondurile de pensii și companiile de stat rămân în fruntea listei, influențând negativ percepția investitorilor (în special internaționali), care la rândul lor impacteaza lichiditatea și implicit interesul fondurilor private”.

Doar trei companii a listat statul român în ultimii zece ani în oferte care au însumat 902 mil. euro și prin care a diminuat din dețineri dar a păstrat controlul semnificativ – 49% la Electrica și majoritar – 82,5% la Nuclear și 70% la Romgaz, arată calculele realizate de Ziarul Financiar. 

Spre comparație, acționari ai unor companii private antreprenoriale lideri în sectoarele lor precum TTS, One United, MedLife, Arobs, Sphera, Digi, Purcari, și ai altor circa 40 de astfel de emitenți au atras aproximativ 632 mil. euro de la investitori. 

Acesta este tabloul bursier al IPO-urilor și plasamentelor private de la BVB din ultimii zece ani înaintea mult așteptatei listări a producătorului de energie electrică Hidroelectrica, o altă companie de stat dar la care spre deosebire de Romgaz, Electrica, Nuclearelectrica nu statul român va vinde din dețineri și un minoritar, respectiv Fondul Proprietatea. 

“Companiile de stat au o dimensiune mare și implicit generează o capitalizare mare. Companiile private de dimensiuni mari, prin listare, vor vizibilitate și să atragă maximul de capital posibil, ceea ce poate fi asigurat de o bursă de valori mare. Din aceste cauze, preferă bursele internaționale. Mai rămân doar companiile private mici și medii care se listează la BVB în general atunci când fondatorul companiei sau fondul care a investit în companie dorește exit. Lucru care reprezintă și o oportunitate pentru Bursa de Valori București”, spune Adrian Codirlașu, vicepreședinte CFA România.

El spune că Pilonul II investește marea majoritate a fondurilor în Romania. “În titluri de stat, chiar supraexpunându-se și pe BVB. Astfel a ajuns principalul investor pe BVB. Fondurile de equity au investiții relativ reduse deoarece piața este redusă, iar un investitor își poate replica singur evoluția pieței prin approximativ 10 titluri”.