Sănătatea, investiție strategică

Anul 2023 marchează un moment de consolidare și maturizare pentru industria farmaceutică din România, indicând o evoluție pozitivă după perioada dificilă dintre 2020 și 2021. Liderii producătorilor de medicamente românești spun însă la unison însă că autoritățile trebuie să recunoască această industrie ca fiind strategică și să ofere susținerea adecvată pentru ca aceasta „să atragă privirile înspre România”.

Piața de medicamente din România a cunoscut o creștere semnificativă în ultimii ani, de la o valoare de  3,7 miliarde de euro în 2018, la 6,4 miliarde de euro în prezent. Privind mai departe, în context global, piața farmaceutică a atins o cifră impresionantă de 1.400 de miliarde de euro în 2022, iar zona Europei Centrale și de Est, din care face parte și România, a contribuit cu 2% la această piață. „Zona din Europa Centrală și de Est (ECE) se remarcă printr-o prognoză semnificativă de creștere a pieței în intervalul 2022-2026, cu o estimare a ratei de creștere de 8% în 2026”, a observat Silviu Lungu, associate director offering management la QVIA Romania and Moldova, în cadrul evenimentului ZF Pharma Summit 2023 organizat recent.

Potrivit celor mai noi date informații deținute de compania pe care o reprezintă, în anul 2023 este estimat ca România să contribuie cu 16% la piața ECE, iar această contribuție este previzionată să crească la 17% până în 2026. „De-a lungul acestui interval, România va deveni una dintre principalele piețe de creștere ale regiunii”, observă Lungu. În zona ECE, majoritatea vânzărilor de medicamente au loc în piața de retail, iar România se distinge cu o contribuție semnificativă de 75% în totalul pieței de medicamente și 25% în unitățile spitalicești. Un aspect relevant îl reprezintă noile medicamente introduse pe piață și aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) între anii 2017 și 2020. La 1 ianuarie 2022, România avea înregistrate 38 de molecule dintre acestea, reprezentând 24% din totalul de medicamente aprobate de EMA în perioada menționată.

O analiză detaliată pieței farmaceutice din România realizată în intervalul iulie iunie 2023 relevă că valoarea pieței de medicamente a atins 6,4 miliarde de euro, înregistrând o creștere de 15,3% în valoare și 1,4% în unități. Medicamentele cu prescripție au reprezentat 4,6 miliarde de euro, în timp ce produsele din categoria consumer health au atins 1,7 miliarde de euro. Principalii factori ai acestei creșteri au fost segmentul de consumer health cu 200 de milioane de euro, segmentul de medicamente din clasa de oncologie cu 200 de milioane de euro și clasa de produse de metabolism, cu 113 milioane de euro.

În ceea ce privește distribuția, aproximativ 75% din vânzări au avut loc în retail, iar aproximativ 25% în unitățile spitalicești. Piața de retail a adunat vânzări de 5,3 miliarde de euro din farmacii, din care 3,5 miliarde de euro reprezintă vânzările de medicamente cu prescripție (Rx market) și 1,8 miliarde de euro reprezintă zona de consumer health. „Comparând anii 2022 și 2023, se observă că cele 15 procente de creștere au provenit în mare parte din zona medicamentelor cu prescripție (Rx), cu o creștere de 12%, în timp ce OTC (over-the-counter) – a reprezentat 3%. „În cazul medicamentelor cu prescripție, principalul factor de creștere a fost prețul, urmat de volum și lansări. În schimb, pe segmentul de consumer health, contribuția a provenit în cea mai mare parte din preț și volum”, a mai observat Silviu Lungu.

Strategie dincolo de cifre . Dincolo de cifre și statistici însă, industria farmaceutică din România pare că se află într-un proces de consolidare și maturizare în anul 2023, marcând o evoluție pozitivă după perioada dificilă dintre 2020 și 2021. Existența unei stabilități în Ministerul Sănătății și la Agenția Națională a Medicamentului contribuie la această maturizare și orientare mai pronunțată către piață, sunt principalele concluzii ale liderilor pieței, prezenți la evenimentul ZF Pharma Summit 2023.

Companiile farmaceutice din România au investit semnificativ în ultimii ani pentru a-și moderniza platformele și pentru a-și extinde capacitățile de producție, iar exemplele Antibiotice Iași, Zentiva, Terapia sau Stada sunt relevante în acest sens. Antibiotice Iași, cel mai important producător român de medicamente generice, de exemplu, a efectuat investiții de peste 120 de milioane de euro în ultimii 25 de ani și are planuri ambițioase pentru următorii 8-10 ani, incluzând investiții în noi forme farmaceutice, sustenabilitate și producere proprie de energie electrică. „2023 este un an în care piața se consolidează, după perioada 2020-2021. Asistăm la o maturizare. Sigur, mai asistăm la o anumită stabilitate în Ministerul Sănătății la Agenția Națională a Medicamentului, lucru care implicit va duce la maturizare și la o conduită mai orientată spre piață”, descrie evoluția recentă a pieței pe care activează Ioan Nani, directorul general al Antibiotice Iași, cel mai important producător român de medicamente generice. Compania pe care el o reprezintă a investit constant în fabrică „pentru a o aduce la un stadiu de platformă modernizată, iar apoi am reluat investițiile strategice”. În urmă cu doi ani, compania a pus în funcțiune o capacitate nouă de produse topice, o investiție de peste 25 milioane de euro. „Acum avem un proiect pentru următorii 8-10 ani – The Future Together – în care vrem să atragem partenerii noștri, să fim împreună. Este un program foarte generos de investiții și de dezvoltare de piețe”. Directorul general Antibiotice Iași spune că prin acest proiect, peste 400 milioane de lei vor fi investiți în următorii 6-7 ani în câteva proiecte mari, dintre care unele vizează dezvoltarea de noi forme farmaceutice, iar altele sunt proiecte de sustenabilitate, de protecția mediului și de reducere a amprentei de carbon. „Valorificăm la maximum potențialul intelectual și uman mai ales din zona  de nord-est a țării. Investim mult în cercetare, în cercetarea aplicativă, unde avem peste 200 de locuri noi de muncă. Avem programe și proiecte speciale cu universitățile de profil din zona noastră pentru  atrage tineri valoroși.” Compania pregătește și o investiție de aproape 200 de milioane de lei în extinderea portofoliului de produse, din care 85 milioane de lei reprezintă finanțare din partea statului român, a spus Ioan Nani. Antibiotice Iași, al cărei acționariat este deținut în proporție de 53% de Ministerul Sănătății, previzionează că în 2030 va ajunge la o cifră de afaceri de 250 de milioane de euro, dublă față de cea din prezent, dar prin creșterea capacităților de producție și dublarea producției în România. „Avem nevoie de stabilitate, de fabrici, de investiții în sectorul privat. (…) Piața farmaceutică din România este în continuare o piață atractivă pentru investitorii străini”, subliniază el.

„Companiile farmaceutice își plătesc taxele și impozitele și plătesc și taxă pe cifră de afaceri, acel 15%, taxa clawback. Industria farmaceutică ar trebuie să fie văzută ca fiind una strategică”, crede și Dragoș Damian, CEO al Terapia. El observă că, deși fabricile de medicamente dintr-o țară nu vor produce toate medicamentele necesare, România se află în cealaltă extremă, unde 15% din deficitul de balanță comercială este dat de industria farmaceutică. „Cred că România poate dezvolta industria farmaceutică. Mă bucur că în sfârșit, după mulți ani, un prim-ministru, Nicolae Ciucă, un alt prim-ministru, Marcel Ciolacu, și un ministru al sănătății, Alexandru Rafila, au deschis poarta pentru a privi industria farmaceutică drept o industrie strategică.” În ceea ce privește strategia Terapia, el spune că aceasta nu se axează pe construcția de fabrici, ci pe achiziția acestora. „Suntem interesați de achiziții inorganice și de dezvoltare inorganică. Este foarte importantă dezvoltarea afacerii pentru noi – deja avem o masă critică foarte importantă, suntem primul producător de volume. Este foarte important pentru noi să avem un hub logistic foarte bun pentru că exportăm în toată UE și în spațiul numit Uniunea Euroasiatică. Ne uităm la evoluțiile din piață pe următorii cinci ani și vedem că încep să fie vândute companiile generice de către acționarii deținuți, s-au și închis fabrici de generice. Globalizarea este un aspect extrem de important pentru următorii zece ani în zona de medicamente generice.” Potrivit lui Damian, Terapia a ajuns în anul financiar trecut la o cifră de afaceri de 1,2 miliarde de lei, iar pentru anul financiar 2023-2024, previzionează o cifră de afaceri de 1,5 miliarde de lei;  cea mai recentă achiziție din portofoliu, care se reflectă și în estimarea cifrei de afaceri, fiind de compania ieșeană Fitterman – de la care au cumpărat un portofoliu de produse fără prescripție medicală. În ceea ce privește exporturile Terapiei, 30% din venituri sunt generate de acestea. „România trebuie să facă diplomație exonomică pentru ca medicamentele fabricate în România să fie exportate mult mai ușor pe toate piețele. Toate țările își promovează producțiile locale pentru că vorbim despre o industrie strategică, ceea ce este normal. Plătim (noi, Terapia) anual către statul român taxe, impozite și contribuții de peste 100 de milioane de lei. Trebuie să avem grijă de această industrie și ea trebuie văzută într-adevăr ca fiind o industrie strategică.”

Simona Cocoș, CEO al Zentiva, unul dintre cei mai mari producători de medicamente de pe plan local, observă că anul curent este unul de consolidare în industria farmaceutică din România, unde creșterea pieței se situează în jurul valorii de 10%. Este semnificativă stabilitatea în relația cu autoritățile, fapt care nu s-a întâmplat în anii precedenți și care a fost facilitat de măsurile luate de autorități, inclusiv alinierea taxei clawback la procentul de 15% și ajustarea prețurilor pentru a ține pasul cu inflația.Totuși, ea subliniază că industria farmaceutică este văzută ca strategică din punct de vedere economic, dar nu este privită astfel de autorități. „Cu toate că România găzduiește 21 de fabrici de medicamente, această industrie este undeva între Ministerul Sănătății și Ministerul Economiei, fără o implicare directă a acestora în administrarea fabricilor.” Ea observă că în ultimii ani au fost făcute investiții semnificative în industria farmaceutică, depășind 40 de milioane de euro, pentru a crește capacitățile de producție, ambalare și pentru a implementa proiecte de sustenabilitate, cum ar fi panourile solare. Creșterea exporturilor a contribuit la cifrele spectaculoase înregistrate în acest an, cu mențiunea că această creștere nu provine exclusiv din piața locală, care a întâmpinat provocări în anul precedent, inclusiv o creștere a costurilor de producție cu 30%. Simona Cocoș mai observă că este esențial ca sistemul de sănătate să fie sustenabil, având în vedere îmbătrânirea populației și necesitatea tratamentelor cronice. „Toată industria are interesul ca sistemul de sănătate să fie unul sustenabil pentru că populația îmbătrânește, iar această populație are nevoie de tratamente cronice și dacă nu îți calculezi foarte bine costurile poate pe zece ani de acum înainte, vei avea probleme. Aici intervine rolul medicamentelor generice, iar eu sunt un mare susținător al medicamentelor generice din România și din prisma faptului că toate fabricile din România produc medicamente generice. Medicamentele intrate din 2015 până în 2022 au adus economii la bugetul de stat de peste 1 mld. euro; sunt arii terapeutice unde numărul de pacienți tratați a crescut de trei ori din momentul în care au intrat medicamente generice în momentul în care a expirat un patent.” Astfel, directorul executiv al Zentiva România crede în potențialul pieței mai departe – însă cu un optimism moderat: „Cred că piața farmaceutică are potențială creștere pentru că nu am acoperit toate nevoile existente. Eu mă aștept la o creștere, poate nu double digit, ci single digit. Toate fabricile din România plătesc taxe în România, plătesc contribuții în România, angajează oameni din România, contribuie și la bunăstarea unor angajați din alte domenii care sunt legate de industria farmaceutică din România și, de asemenea, cred că trebuie declarată drept industrie strategică și susținută.”

Mihai Fugarevici, country manager la Stada, descrie 2023 ca fiind un an corect pentru piața farmaceutică, cu mențiunea că creșterea pentru moleculele ieftine este temporară, întrucât va fi afectată de următoarea corecție de prețuri impusă de Ministerul Sănătății. „Este un an corect pentru piața farmaceutică. Trebuie să ținem cont că acea creștere pentru moleculele ieftine este valabilă până la următoarea corecție de prețuri, este o măsură temporară luată de Ministerul Sănătății. Nu cred însă că 2023 este cel mai bun an pentru dezvoltarea unei fabrici pentru că toate costurile au explodat. O investiție care pleacă de la 50 mil. euro probabil că va ajunge la peste 60 mil. euro. Este un an greu din perspectiva unui investitor”, a spus el în cadrul evenimentului. Referitor la dezvoltarea fabricii noi de la Turda, o investiție majoră de peste 50 mil. euro a companiei pe care o reprezintă, Fugarevici menționează că aceasta este în grafic și va fi finalizată în mai anul viitor. Fabrica va dispune de 9 linii de producție și se estimează că va produce peste 130 mil. unități de medicamente anual, cu o forță de muncă de 500 de angajați. Stada, companie deținută de un fond de investiții, se află într-o etapă în care fondul dorește să își recupereze investiția. Cu toate acestea, planurile de investiții și operațiunile continuă pentru mai mult de 7 ani. „Motivul pentru care România este o destinație atractivă pentru investiții în industria farmaceutică este dat de poziția geografică favorabilă, îmbunătățirea infrastructurii și susținerea investițiilor de către stat, care a acordat un ajutor de aproape 50% din investiție pentru proiectul fabricii din Turda.” Perspectivele de creștere ale companiei se bazează pe pornirea acestei unități de producție, ce ar urma să se reflecte într-o creștere exponențială a cifrei de afaceri a Stada, în special în zona de export. „Investiția în construcția și dezvoltarea fabricilor în România plasează țara pe harta producătorilor internaționali de medicamente și atrage atenția către potențialul acestei piețe. Cu toate acestea, că trebuie depuse eforturi pentru a atrage mai multe investiții și proiecte în România, pentru a crește dinamica și relevanța țării în industria farmaceutică europeană. „Există un raport al unei instituții europene, Medicines for Europe, care spune că în momentul acesta în Europa se construiesc 44 de facilități de producție. În acest raport este prinsă dezvoltarea fabricii Zentiva și fabrica Stada. Mi se pare foarte puțin pentru România ca din 44 de fabrici care se construiesc în Europa doar 2-3 să fie în România. Trebuie să facem cumva să atragem privirile către România.”     

„În cazul medicamentelor cu prescripție, principalul factor de creștere a fost prețul, urmat de volum și lansări. În schimb, pe segmentul de consumer health, contribuția a provenit în cea mai mare parte din preț și volum.”

Silviu Lungu, associate director offering management IQVIA Romania and Moldova

„Avem nevoie de stabilitate, de fabrici, de investiții în sectorul privat. (…) Piața farmaceutică din România este în continuare o piață atractivă pentru investitorii străini.”

Ioan Nani, director general, Antibiotice Iași

„România trebuie să facă diplomație exonomică pentru ca medicamentele fabricate în România să fie exportate mult mai ușor pe toate piețele. Toate țările își promovează producțiile locale pentru că vorbim despre o industrie strategică, ceea ce este normal.”

Dragoș Damian, CEO, Terapia

„Cu toate că România găzduiește 21 de fabrici de medicamente, această industrie este undeva între Ministerul Sănătății și Ministerul Economiei, fără o implicare directă a acestora în administrarea fabricilor.”

Simona Cocoș, CEO, Zentiva România

„Există un raport al unei instituții europene, Medicines for Europe, care spune că în momentul acesta în Europa se construiesc 44 de facilită/ți de producție. În acest raport este prinsă dezvoltarea fabricii Zentiva și fabrica Stada. Mi se pare foarte puțin pentru România ca din 44 de fabrici care se construiesc în Europa doar 2-3 să fie în România. Trebuie să facem cumva să atragem privirile către România.” 

Mihai Fugarevici, country manager, Stada România