Salariile bugetarilor și pensiile vor consuma, în 2020, 67% din toate veniturile consolidate ale bugetului
Salariile și pensiile vor consuma, în 2020, 240,8 miliarde de lei, ceea ce înseamnă 67% din toate veniturile prognozate ale bugetului general consolidat de 358,5 miliarde de lei, în condițiile în care, de la 1 ianuarie 2020, o parte din salariile publice, între care cele ale profesorilor, cresc cu 25%, iar de la 1 septembrie toate pensiile se majorează cu 40%.
Veniturile bugetului general consolidat, așa cum sunt ele estimate în proiectul legii bugetului pe 2020, ar urma să crească cu 10%, până la 358,5 mld. lei (31,8% din PIB), iar cheltuielile cu 7%, până 399,2% (35,4% din PIB), cu un deficit nominal de 40 mld. lei (3,6% din PIB, pe cash).
Salariile vor însemna 109,7 mld. lei, adică 9,7% din PIB și 30,4% din veniturile bugetare. Iar cheltuielile sociale care înseamnă în proporții de 98-99% pensii vor însemna 131,1 mld. lei, adică 11,6% din PIB și 36,6% din cheltuielile bugetului general consolidat. Împreună, aceste două componente ale bugetului înseamnă 67% din veniturile consolidate ale statului.
Spre comparație, cheltuielilor cu investițiile li s-au alocat 48,6 miliarde de lei, adică 4,3% din PIB și 12,6% din totalul veniturilor bugetului.
Guvernul va aproba, cel mai probabil astăzi, proiectul legii bugetului pe 2020, adoptarea lui, săptămâna trecută, fiind amânată pentru a fi efectuată o nouă rectificare bugetară – cea de-a treia pe acest an, deși legea prevede doar două rectificări anual.
Motivul: guvernul va plăti din rezervă 912,5 milioane de lei bani care vor fi folosiți pentru plata titlului executoriu emis în baza deciziei Curții de Arbitraj Internaționale către frații Micula, pentru a rezolva „situația gravă“ a Romatsa, pe ale cărei conturi au fost puse popriri.
Față de deficitul din 2019, deficitul bugetar se va ajusta ușor, până la 3,6% din PIB.

Premierul Ludovic Orban a explicat: guvernul s-a ferit să aplice o ajustare bruscă a cheltuielilor publice în bugetul pe 2020 pentru a nu inhiba dezvoltarea economică, în condițiile în care trebuie plătite creșterea salariilor bugetare cu 25% și majorarea pensiilor cu 40% în 2020.
„Am spus în Parlament să nu se mai vină cu proiecte care să afecteze bugetul, să creeze costuri suplimentare sau să reducă veniturile. Pentru că mergem pe sârmă. Ăsta e adevărul. Ne-am ferit să aplicăm o ajustare bruscă și asta în condițiile în care avem de plătit creșterea cu 25% a salariilor în sectorul public de la 1 ianuarie și avem de plătit creșterea pensiilor cu 40% de la 1 septembrie 2020 cu impact bugetar de 24 miliarde de lei, care sunt cheltuieli suplimentare care apar în bugetul pe 2020 față de bugetul pe 2019.”
Potrivit raportului privind evoluția macroeconomică pentru 2020-2022, care însoțește proiectele legilor bugetului, creșterea economică așteptată de 4,1% (PIB nominal de plus 8,5%) va veni tot din consum în principal, în condițiile în care acesta înseamnă peste trei sferturi din economie, pe partea de utilizare a PIB. Astfel, cererea internă va avea o contribuție de 5,1% la creșterea economică de 4,1.
Cererea internă ar urma să crească cu 4,7%, din care consumul final ar urma să aibă o creștere de 4,5%. Consumul privat este anticipat să avanseze cu 4,9%, iar consumul guvernamental cu 3,2%.
Investițiile (formarea brută de capital fix) ar urma să crească cu 6,8%.
Exportul de bunuri și servicii este prevăzut să crească cu 4,5%, iar importurile cu 5,8%.
Exportul net ar urma să aibă o contribuție la creșterea PIB de minus 0,7%, iar variația stocurilor de 0,2%.
