Sa punem leul la locul lui

BNR a redus din nou dobanda de politica monetara, de la 8,5% la 7,5% pe an, ca si dobanzile pentru facilitatea de depozit si cea de creditare pe care le ofera, semnalizand astfel ca descurajeaza bancile sa-si mai plaseze excesul de lei la banca centrala. Aceasta miscare, la care se adauga si o reducere a dobanzilor pentru rezervele minime obligatorii in lei ale bancilor, traduce insistenta autoritatii monetare de a forta o scadere a dobanzilor la creditele in lei. Din punctul de vedere al BNR, ieftinirea finantarii in lei e vitala pentru franarea deficitului de cont curent, dar si pentru descurajarea capitalurilor speculative, care mizeaza, dupa cum stim, de diferenta de dobanda platita pentru lei si valuta.

BNR a introdus recent masuri de franare a creditarii in valuta, stabilind ca plafonul imprumuturilor in euro si dolari sa nu depaseasca pentru fiecare banca de trei ori valoarea fondurilor proprii. Initial, bancile s-au aratat reticente la ideea de a ieftini finantarea in lei, iar analistii au comentat ca reglementarile BNR vor fi fentate de filialele bancilor straine prin transferarea portofoliului de credite peste granita. Totusi, la sfarsitul saptamanii trecute, bancile au reactionat, scazand mai intai dobanzile la depozitele in lei (la HVB, ING, Banca Tiriac si SanPaolo IMI, dobanzile au coborat chiar sub 2% pe an pentru depozitele la o luna), apoi pe cele la imprumuturile in lei. Primele au fost HVB – cu dobanzi de 9,57% pe an la creditele ipotecare si de 10,95% la cele de consum, ING – cu 9,75% la ipotecare, respectiv Volksbank, cu 9%.

Modul brutal in care bancile au inteles sa raspunda la masurile bancii centrale, transmitand clar ca nu pot ieftini creditele in lei decat daca taie drastic din dobanzile la depozite (la HVB si ING, acestea au scazut chiar sub dobanzile la depozitele in valuta) redesteapta discutiile despre rentabilitatea economisirii in Romania. Lunile trecute, toate discutiile despre o eventuala crestere a inflatiei se sfarseau cu temerea ca, daca dobanzile la depozite nu vor acoperi suficient inflatia, economisirea va fi descurajata si banii se vor duce in consum. Banca centrala, in ce o priveste, nu si-ar fi dorit decat o oarecare reechilibrare a depozitelor in lei cu cele in valuta, avand in vedere ca romanii se imprumuta majoritar in valuta, dar prefera sa economiseasca in lei. Ce se va intampla acum?