Să nu ne trezim că trebuie să facem chetă pe Tik Tok ca să facem rost de bani

Noroc că în weekend ne-am trezit cu subiectul furtului Tezaurului României – coiful de la Coțofenești (cu această ocazie, am avut norocul să participăm la o lecție deschisă de istorie a României) ca să mai uităm de: 

– După Fitch, și agenția de rating Standard & Poor’s ne-a schimbat evaluarea de la o țară stabilă la o țară mai puțin stabilă din punct de vedere economic și politic, iar dacă lucrurile merg în același fel – deficit bugetar scăpat de sub control, deficite externe foarte mari și instabilitate politică – vom fi aruncați în categoria “junk”, adică o țară nerecomandată investitorilor, în special cel de portofoliu, care cumpără titluri de stat, adică datoria României, sau acțiuni. 

– JP Morgan, cea mai mare bancă americană ne-a pus pe o listă de țări care ar putea fi afectate de politica lui Donald Trump de a trage investiții în America, în sensul că banii se îndreaptă către alte zone și noi s-ar putea să nu mai găsim bani pentru finanțarea deficitului bugetar și pentru finanțarea datoriilor care ajung la scadență și care trebuie reeșalonate pentru că nu avem bani să le plătim.

– Necesarul de finanțare externă a guvernului în 2025 ar fi de 13 miliarde de euro (dintr-un total de 131 de miliarde de lei, echivalentul a peste 50 de miliarde de euro), bani care trebuie găsiți pe piețele externe, acolo unde din păcate riscul asociat României și prin schimbarea perspectivei de către agențiile de rating este în creștere, ceea ce înseamnă dobânzi mult mai mari. România a ajuns un jucător important în regiune pe piața titlurilor de stat, depășind chiar Polonia pe zona obligațiunilor în euro, ceea ce face ca toată lumea să se uite cu lupa la noi, la ce se întâmplă în țară din punct de vedere politic, social și economic și să acționeze în consecință, cerând dobânzi mai mari.

– Dobânzile la lei pentru împrumuturile acordate Ministerului de Finanțe au depășit 8%, ceea ce arată cât de greu îi va fi Ministerului de Finanțe să facă rost de bani, și dacă face care este costul. Cu dobânzi de peste 8%, finanțele publice sunt în aer, datoria publică crește exponențial și ne vom izbi de un zid mai repede decât ne-am fi așteptat.

– Bugetul pe 2025 nu este încă prezentat, nu e încă discutat, nu este aprobat și guvernul nu poate să iasă pe piețele externe ca să vândă obligațiuni și să facă rost de bani pentru finanțarea bugetului, deci a statului. 

– Analiștii nu prea cred că pachetul de austeritate – înghețarea pensiilor și salariilor, comasări, restructurări – este suficient pentru reducerea deficitului bugetar de la 8,6% la 7% din PIB în acest an și de aceea toată lumea crede că după alegerile prezidențiale vor urma majorări de taxe și impozite. 

– Guvernul Ciolacu 1 nu numai că a administrat dezastruos bugetul pe 2024, dar a lăsat în urmă datorii care trebuie plătite de guvernul Ciolacu 2 – compensarea din energie sau lucrările de infrastructură, acolo unde drumarii sunt în fiecare zi la limita blocajului financiar. Companiile mari din energie mai au ceva cashflow pentru a face față întârzierilor, dar cele mai mici, care nu sunt de stat sau multinaționale, sunt prinse în blocaj, cu facturile neplătite. Vedeți cazul din aceste zile, cu Prime Eenrgy.

– Directorii financiari de pe piață au declarat în sondajul Deloitte CFO Survey 2025 că se așteaptă la creșteri de taxe și impozite – TVA, impozit pe profit, impozit pe venit. Asta înseamnă că investițiile sunt amânate pentru că nimeni nu știe cum să-și facă business planul. 

– Piața muncii se îndreaptă spre un an înghețat, conform analiștilor care operează pe zona de resurse umane, din cauza incertitudinii fiscale (cresc sau nu taxele și ce fel de taxe cresc), din cauza tensiunilor politice, din cauza percepției că situația macroeconomică se va deteriora. Așa că nu prea se mai fac angajări, nu prea se mai majorează salariile.

– Companiile de stat sunt plimbate de la unii la alții ca să fie devalizate și nu există vreun plan concret de a le restructura pe cele care au pierderi sau au datorii foarte mari. 

– Pentru că guvernul Ciolacu 1 nu a fost în stare să rezolve problema conducerii independente a companiilor de stat, condiție obligatorie în PNRR, la care se adaugă eterna problemă a pensiilor speciale pe care toți se fac că o rezolvă dar nimeni nu vrea, pierdem trei miliarde de euro  din PNRR, că doar avem miliarde de euro din altă parte și pe cei de la Bruxelles nu-i vrem pentru că trebuie să îndeplinim niște condiții. 

– Nu știu dacă guvernul, miniștrii, administrația publică sunt conștienți și realizează că singura sursă de finanțare a bugetului va fi legată de banii europeni, pentru că va fi tot mai greu pentru guvern, indiferent de numele lui, să ridice bani de pe piață într-un mod independent (adică fie dobânzile vor fi foarte mari, atât în euro cât și în dolari sau în lei, fie accesul va fi extrem de limitat pentru că nu vom avea investitori de portofoliu dispuși să împrumute România, având în vedere amenințarea scăderii ratigului, tensiunilor politice și sociale și derapajului macroeconomic)

– Programul de industrializare și reindustrializare anunțat și de guvernul Ciucă și de guvernul Ciolacu 1 nu prea este decât în vorbe, sau este amânat de doi ani, pierdut pe drum – de exemplu, programul de industrializare pentru industria prelucrătoare de 300 de milioane de euro. Florin Pogonaru, președintele AOAR – Asociația Oamenilor de Afaceri din România – suspectează că guvernul nu prea are bani și de aceea nu prea se grăbește cu acest program. 

– Pentru că nu avem program de industrializare, pentru că nu avem idei de industrializare și reindustrializare, resursele interne – de gaze, de electricitate, umane – se vor pierde, gazul din Marea Neagră va fi dus la export pentru că nu are unde să fie consumat intern, iar resursa umană, cea pe care o mai aveam, în special cea tehnică, va pleca din nou în afară pentru că nu există locuri de muncă în fabrici și capacități de producție în conformitate cu pregătirea lor. 

– Guvernul Ciolacu 2 nu are niciun plan realist, aplicabil, prin care să restructureze administrația publică, cu termene, date și mai ales cu teme de restructurare care să poată să fie aplicate. Ilie Bolojan, liderul PNL, riscă să-și rupă dinții în restructurarea personalului de la Senat, iar principalul inamic este propriul partid. 

– Nici bine nu a trecut o lună de austeritate că avem din ce în ce mai multe categorii profesionale care ies în stradă. Și, atenție, nu s-au redus salariile ca pe vremea lui Băsescu, cu 25%, ci doar nu se mai majorează sau cumulează veniturile. Iar scandalul este mare. 

– Naționalismul, populismul, suveranismul câștigă tot mai mult teren în acest context de austeritate bugetară și de “ură” care se manifestă față de clasa politică tradițională. 

– Președintele Iohannis este dispărut din discuția publică, ceea ce alimentează și mai mult curentul naționalist/populist. Faptul că și-a prelungit mandatul până la venirea noului președinte duce la creșterea nervozității față de clasa politică actuală, față de PSD și PNL și față de instituțiile statului. Iohannis nu a revenit în prim-plan cu dovezi mai puternice prin care să ateste că outsiderul Călin Goergescu are legături cu o putere străină, Rusia. Nu știu dacă vorbele pot să țină loc de dovezi la nesfârșit. 

– PSD, care este principalul partid politic, este ațâțat de către Victor Ponta, fostul lider de acum 10 ani, să treacă în zona curentului suveranist, naționalist, populist dacă vrea să mai rămână la putere.

– PNL și PSD, din lipsă de altcineva, l-au înviat pe Crin Antonescu, de parcă vor să scape de responsabilitatea de a pune un candidat pentru Cotroceni. Așa că noul star al politicii românești, Călin Georgescu, pare să aibă drumul netezit către Cotroceni. 

– Premierul Ciolacu a descoperit Tik-Tok-ul și pare că vrea să devină o vedetă a acestei platforme sociale în loc să fie un lider al guvernului care să împingă țara, economia, societatea înainte și să nu o lase pradă misticismului, neocomunismului, suveranismului populist etc.

– Cu un Iohannis absent, cu un Ciolacu pe Tik-Tok, cu partidele PSD și PNL care arată mai degrabă că ar vrea să scape de guvernare decât să ia problemele în mână, România pare că nu este condusă, că nu are lideri și nici leadership, ceea ce este o situație foarte proastă. 

– La nivel mondial, conform barometrului de încredere Edelman 2025 prezentat la Davos, lumea occidentală pare să fie pe un butoi de pulbere: temerille economice ale populației s-au transformat în resentimente, iar oamenii cred că guvernele și mediul de afaceri le fac rău și servesc interese înguste, iar cei bogați sunt principalii beneficiari ai ceea ce se întâmplă, în timp ce oamenii obișnuiți se chinuie. “Vedem acum o mentalitate de sumă zero, care legitimează măsurile extreme precum violența și dezinformarea ca instrumente pentru schimbare”. Încrederea în instituții, încrederea în modelul capitalist/social/economic de astăzi este pus sub semnul întrebării. 

– Revenirea lui Trump la Casa Albă, măsurile anunțate, printre care decizia de a retrage America din multe zone ale lumii, va produce schimbări extrem de dramatice în lumea capitalistă. Europa nu este suficient de puternică din punct de vedere economic și politic pentru a acoperi golul lăsat de americani, în special în Ucraina, ceea ce dă naștere la niște îngrijorări și temeri legate de Europa și de a facec față lebedelor negre care tot apar. Europa este mult prea divizată din punct de vedere politic și economic, nu are leadership, nu are idei prin care Germania, motorul economic, și bătrânul continent în ansamblu să iasă din recesiune și să facă față amenințărilor de toate tipurile. 

Cam acesta este contextul în care ne aflăm cu toții la începutul acestui an, dar problema noastră, a  României, nu este că valul suveranist/naționalist/populist/mistic câștigă teren, ci că nu există leadership de partea cealaltă, ca să arate și să convingă lumea că drumul și parcursul făcute până acum, în ultimii 20-25 de ani, sunt cele bune. 

Mai toți din clasa politică tradițională ar vrea să fie acum în opoziție, ca să îi lase pe ceilalți să se lovească de probleme economice și sociale actuale, și mai ales de cele care vor veni.

Problema este că în fiecare zi statul român, guvernul, Iohannis își epuizează din bruma de credibilitate pe care o mai aveau, ceea ce ne va duce în situația în care România în ansablu să nu mai fie credibilă din punct de vedere economic, financiar. 

Să nu ne trezim că trebuie să facem chetă pe Tik-Tok ca să facem rost de bani.