Să faci și bine, și bani. Dacă antreprenoriatul social ar avea un decalog, să faci bine și să faci bani ar fi una dintre primele porunci

Dacă ar sta într-o sală cu businessuri mari, cu firme care scriu sute de pagini de rapoarte de guvernanță și ESG, ei ar fi naivii, visătorii, cei care au pornit de la o idee și vor să schimbe ceva în jurul lor. Ei construiesc impact fără să li se ceară, o fac din convingere, știu că doar așa pot contribui la schimbări mici. Nu vor să schimbe lumea, vor să facă ceva mai bine în jurul lor. Pornesc de multe ori de la ceea ce știu, ceea ce îi doare și pun strat cu strat în proiecte care devin afaceri cu impact social.

„De ce nu sunteți mai ambițioși, de ce nu țintiți mai sus din prima?.” Sunt întrebările pe care le primesc în discuțiile cu fondurile de investiții care văd scalare și multiplicare precum în poveștile cu Făt-Frumos.

„Nu suntem o mașinărie de făcut hot-dog, suntem un proiect pilot în educație incluzivă. Putem crește, avem încredere, dar o luăm pas cu pas”, spun reprezentanții Duna Dog Center, un ONG din Ungaria fondat în urmă cu zece ani de Cecília Czibere din dorința de a crea programe și activități terapeutice pentru copii cu sprijinul câinilor special antrenați.

Lumea lor de business nu începe cu scalarea. Începe cu soluția la o problemă, iar problema de cele mai multe ori este una care ne frământă pe toți: poluare, dispariția pădurilor, risipa alimentară, medicină accesibilă, locuințe verzi, transport cu zero emisii, educație pentru copii din medii defavorizate sau neurodivergenți, sănătate mintală. Sunt doar o parte dintre domeniile pe care le acoperă proiectele lor.

Antreprenoriatul seamănă cu mersul pe bicicletă

Jonas Skielboe a ajuns la Budapesta, la a doua ediție a finalei re:Marc, 2026, un program dedicat afacerilor cu impact din Europa Centrală și de Est, pornind pe bicicletă din Viena: 320 de kilometri, 22 de ore, zero emisii. „Sunt obosit, dar relaxat și fericit”, spune el și continuă să explice în doar 3 minute cum în lume nu sunt destule scene pentru concerte, cum scopul lui nu este să aibă zeci de mii de oameni strânși la un concert, ci să ajungă în sate, în comunități mici, în școli cu proiectul pe care îl dezvoltă.

VeloConcerts transportă, cu zero emisii, scene profesionale pliabile cu ajutorul unor biciclete cargo care se încarcă cu baterii solare. Scenele pot fi desfăcute oriunde, în parcuri, pe străzi, în școli, democratizând accesul de cultură într-un mod sustenabil și accesibil.

„De ce să facem o conferință despre trafic într-o mare sală a unui hotel când putem să avem dezbaterea afară, acolo unde este problema?”

Pentru Jonas Skielboe antreprenoriatul seamănă mult cu mersul pe bicicletă. „Câteodată amâni plecarea din cauza furtunii, dar pleci când se oprește. Faci pană pe drum, dar totul este în regulă pentru că ai roată de rezervă. Calculezi în cât timp ajungi uitându-te la distanța totală, dar nu iei în calcul dealurile, cât ai de urcat și nici obstacole care apar pe drum. Dar ajungi acolo unde ți-ai propus, ești obosit, dar fericit”.

Recycllux și WOW Lab, alte două start-up-uri din România, au fost premiate în cadrul re: Marc 2026.

Nepanikař, o aplicație de sănătate mintală dezvoltată în Cehia, a câștigat Marc Grand Impact Award 2026 și un premiu de 20.000 de euro. Ceilalți doi câștigători sunt Origin BCI (România) și TalentsLounge (Austria).

Cum aduci marginile societății în centrul ei

Viața unei companii cu impact și a antreprenorului din spatele ei nu seamănă deloc cu ceea ce se vede de multe ori în social media, iar încercarea lor de a obține susținere financiară pare de multe ori „un pitch pentru propria supraviețuire. Dar nu este așa. În realitate, este un pitch pentru supraviețuirea noastră”.

Mesajul îi aparține lui Uli Grabenwarter, Head of Equity Investments în cadrul  European Investment Fund, o instituție care a împărțit recent, alături de guvernul României, 380 mil. euro din PNRR pentru fonduri de private equity și venture capital. Banii vor merge către finanțarea companiilor din România și dezvoltarea ecosistemului local.

„PIB-ul crește în multe țări, dar acest lucru nu se vede și în calitatea vieții oamenilor. Aceasta este vremea în care trăim. Voi, cei de aici, încercați să conectați marginile societății. Șansa noastră este de a sprijini creativitatea, de a aduce marginile societății în centrul ei, iar voi, antreprenorii sociali asta faceți. Creativitatea este singura garanție că vom fi superiori inteligenței artificiale”, a spus bancherul de investiții adresându-se unei săli cu zeci de antreprenori care au dezvoltat de la zero proiecte cu impact social.

Lecții mici, impact mare

►Œ Vorbește, fii deschis, sunt mulți oameni care te pot ajuta

► Concentrea­­­ză-te pe drumul tău și păstrează focusul pe parcurs

Ž► Ia-ți timp să construiești pentru viitor, nu pentru săptămâna care vine

► Alege ce este mai bun pentru organizația ta, mereu vei avea opțiuni

► Nu fii dezamăgit dacă primești „nu de data asta”. Mai încearcă și mai încearcă și vei reuși

Marc Impact Network, umbrela sub care se desfășoară întreaga inițiativă de susținere a proiectelor de impact din Europa Centrală și de Est este la rândul său un proiect de la zero, cu un ADN clar structurat: născut în comunitate, creând valoare pentru comunitate și fiind deținut de ea.

„Marc este un program care amplifică businessul antreprenorial, iar antreprenorii care au un impact social ridicat în comunitățile lor sunt vitali pentru o societate rezilientă”, arată  Ana Maria Crețu, director social impact investment în cadrul Fundației Erste. Ea a lăsat la finalul lui 2023 jobul de social banker pentru a se alătura Fundației Erste și pentru a contribui la identificarea și susținerea unor proiecte antreprenoriale al căror prim țel este impactul pe care îl au în societate. „Marc a pornit ca o pagină albă care acum își scrie povestea de impact”, spunea Ana Crețu în urmă cu un an.

Programul Marc este o inițiativă regională a Fundației Erste, Erste Social Finance și Simpact, implementată în România de BCR, BCR Social Finance și Synerb.

re:Marc 2026 a adus în prim-plan, într-un eveniment organizat la Budapesta, cele mai promițătoare afaceri cu impact social din Europa Centrală și de Est, iar anul acesta, pe lângă România, Austria și Ungaria, programul s-a extins și în Croația, Cehia și Serbia. Din 2027 se va alătura și Slovacia.

„Oamenii se confruntă cu aceleași provocări în toate țările din Europa Centrală și de Est. Este inspirațional să vezi atâtea povești despre impact social care încearcă să rezolve din provocări”, a spus Radován Jelasity, CEO, Erste Bank Ungaria, prezent la deschiderea evenimentului.

David Alexandru Popescu, cofondator și CEO al Origin BCI, start-up-ul din România care promite să democratizeze accesul la proteze de mână, oferind soluții accesibile pentru persoanele care doresc să-și recapete mobilitatea și libertatea de mișcare. 

Marc nu îți dă bani, ci te pregătește să poți să îi accesezi

În 2025, la finalul primului an al proiectului, cifrele indicau un total de 140 de aplicații din trei țări din regiune. Anul acesta au fost 342 de aplicații în total în cele șase țări: România, Ungaria, Austria, Cehia, Croația și Serbia, dintre care aproape 100 au fost selectate și au intrat în acceleratoare în care fiecare țară, iar
12 au ajuns la final, în fața unui juriu de experți care au evaluat proiectele atât din perspectică financiară, impact, inovație și posibilitate de scalare.

„Marc nu este doar un accelerator, este o relație de lungă durată.  Fondatorii au înțeles că Marc nu este doar despre finanțare. Te ajută să crești reziliența. Nu îți dă bani, ci te pregătește să poți să îi accesezi”, mai spune Ana Crețu.

Și ca orice proiect de impact, și programul Marc are un obiectiv clar, rezumat de Ana Crețu: „Vrem ca până în 2030 să avem 400 de antreprenori instruiți din care 25% trebuie să demonstreze un plan coerent de impact și un plan de business și care au scalat acel business”.

Ești un antreprenor care caută soluții la probleme sociale și de mediu? Marc Impact poate fi pentru tine. Din septembrie, Marc își caută noua generație de antreprenori

Marc Impact Network este un accelerator regional care susține antreprenorii de impact și organizațiile ce dezvoltă soluții sustenabile pentru provocările sociale și de mediu. Marc le oferă organizațiilor participante mentorat personalizat, acces la rețele internaționale de experți și finanțatori, resurse din ecosistemul Erste/BCR  și sprijin din partea unor parteneri locali, prin tabere de dezvoltare, workshopuri tematice, instrumente de scalare.

Programul se adresează antreprenorilor sociali, dar și ONG-urilor cu activitate economică sau companiilor care își iau ca misiune rezolvarea unei probleme din comunitățile din care fac parte.

Al treilea an al programului Marc Impact va începe în toamnă.

Ce înseamnă scalare? Înseamnă piețe noi, parteneriate noi, concepte noi.

„În ultima vreme auzim peste tot cuvântul  impact. Orice proiect are impact și promovează acest lucru. Dar noi aici strângem proiecte în care impactul se construiește pas cu pas”.

La nivel global, cele peste 10 milioane de întreprinderi sociale contribuie anual cu 2% din PIB-ul global și generează 200 de milioane de locuri de muncă, inovația fiind la baza dezvoltării lor.

„În zona aceasta nu este totul despre cum faci profit, ci despre cum construiești impact”, a spus Ștefan Buciuc, CEO al BCR Social Finance, instituția din România care alături de Synerb stau cel mai aproape de proiectele care intră în programul Marc Impact.

Programul a atras 99 de proiecte din România, din care s-au ales 15 finaliști locali. Printre ei se numără Valori Nutriționale, o platformă digitală care încearcă să acopere un gol din piața românească, dar care se uită și la extindere în afară, eematico, un proiect educațional dezvoltat de la zero de arhitectul Ion Neculai, Recycllux,  Școala Questfield – Origin BCI sau Rongo Design, ultimii doi fiind și cei care au reprezentat România în finala re:Marc 2026 de la Budapesta.

Gabriel Barta, fondatorul Rongo Design, o inovație 100% românească, născută lângă Cluj și care încearcă să ducă la nivel industrial un tip de panou de izolație care folosește ca materie primă zațul de cafea și resturile agricole. Construcțiile sustenabile sunt pariul lui Gabriel Barta.

Campionii României

David Alexandru Popescu a strâns 10.000 de ore de muncă pentru a dezvolta o mână bionică și nu se teme de ceilalți zece producători din lume care dezvoltă astfel de proteze. „Suntem primul start-up din Europa care dezvoltă un astfel de produs, pe care îl vom produce tot în Europa”, spune David Alexandru Popescu, cofondator și CEO al Origin BCI, start-up-ul din România care promite să democratizeze accesul la proteze de mână, oferind soluții accesibile pentru persoanele care doresc să-și recapete mobilitatea și libertatea de mișcare.

La Budapesta, în finala celei de-a doua ediții a programului Marc Impact, Origin BCI a primit premiul special pentru inovație, iar David Popescu s-a întors acasă cu 15.000 de euro. Dar dincolo de bani, revine la București cu multă încredere că va reuși să strângă și cei 600.000 de euro de care are nevoie pentru a-și transforma prototipul dintr-un proiect creat și dezvoltat într-o sufragerie într-un produs care până în 2030 va îmbunătăți viața a cel puțin 300 persoane care au suferit amputarea mâinii.

Lucrează din 2023 la proteza de mână, dar la Budapesta a reușit să ajungă cu cea mai bună variantă de până acum. Nu a calculat până aseară câte ore a dedicat mâinii bionice, dar zice că a fost mai mult decât un full-time job. Scoate calculatorul și își dă seama că s-au strâns cam 10.000 de ore de muncă. „Pe World of Warcraft (joc video – n. red.) cred totuși că am dublu”.

La 24 de ani, David Popescu, student la Politehnică, specializarea nanotehnologie și mecanică fină,  știe clar unde vrea să ajungă și de câți bani are nevoie. Are încredere și vorbește relaxat și de primul eșec.

„Nu am pornit cu mâna bionică, am zis să facem întâi ceva mai ușor. Dar nu există așa ceva, nu există business ușor.” A dezvoltat o aplicație mobilă în 2021 care  oferea statistici pentru creatorii de conținut și afacerile de pe Facebook, iar monetizarea s-ar fi făcut pe bază de subscripție. „Nu a mers, a fost un eșec.”

În 24 de luni a construit 7 prototipuri de mână bionică și a cheltuit 11.000 de euro în total. Sufrageria a fost laboratorul de design, testare și producție, iar pentru a trece la următorul nivel are nevoie de alte materiale din care să fabrice mână, acum este realizată din plastic, și de omologare astfel încât să poată fi pregătită pentru utilizare.

Ștefan Buciuc, CEO al BCR Social Finance: În sectorul de tehnologie ne-am învățat cu toții că finanțările vin ca să crești de 100 de ori într-un timp scurt. Aici nu este așa. Trebuie să iei acea finanțare care nu îți mănâncă din equity

Ideea de a dezvolta o proteză de mână i-a venit când avea 11 ani. Scrola după filmulețe legate de astronomie, pasiunea sa, iar printre planete și univers i-a apărut un film despre o mână bionică. Interesul s-a aprins imediat, dar au mai trecut puțin peste zece ani ca să îl pună în practică.

„Sunt zece companii în lume care construiesc mâini bionice”, spune el în fața juriului competiției re:Marc 2026. „Ce ne face speciali? Proteza noastră poate ridica peste 10 kilograme, are un design modular și un nivel mare de precizie.”

Mai mult, proteza dezvoltată de Origin BCI va veni pe piață cu un preț mult sub cele actuale, iar angajamentul fondatorului este că la fiecare 5 proteze vândute, una va merge gratuit către pacienți din zone cu un acces limitat la astfel de servicii.

La Budapesta, David Alexandru Popescu a fost cel mai tânăr participant care a urcat pe scenă și a avut la dispoziție doar 3 minute într-un pitch care a inclus câte două companii finaliste din șase țări: România, Ungaria, Austria, Cehia, Croația și Serbia.

„David a fost mereu un rebel, iar când mi-a povestit prima dată de ideea lui cu mână bionică am crezut că ceva nu este în regulă cu el. Mi-a luat puțin timp să mă conving că vorbea serios și că noi chiar vom face asta”, spune Vlad Alexandru Țoropoc, community manager al Origin BCI și absolvent de SNSPA, cu specializarea în marketing. Și el mai are de scris de lucrarea de disertație, dar pleacă încântat după ce a înțeles că proiectul lor a trecut deja de granițele României, iar inovația și impactul start-up-ului lor sunt recunoscute.

Ce variante de finanțare are un antreprenor dintr-un proiect cu impact social

1.Œ granturi de orice fel

2. crowdfunding pe platforme specializate

Ž3. social banking

4. finanțare bancară

5. fonduri de private equity

6. fonduri de venture capital, inclusiv cele axate pe proiecte de impact

„Nu ne oprim aici. Nu am creat Origin BCI pentru a dezvolta doar proteza de mână. Urmează și alte proiecte”, spune el.

Din echipă mai fac patrte Smaranda Andronic și Denis-Andrei Toșa.

„Marc ne-a împins să ne gândim mai mult, să construim mai bine și ne-a adus alături de oameni care cred în puterea inovației sociale. Au fost mulți cei care ne-au alocat din timpul lor, au împărtășit expertiză, au pus mult suflet în acest program”, au scris reprezentanții Origin pe site-ul lor în luna mai, atunci când au câștigat sesiunea națională a programului, alături de Rongo Design, dintr-un total de 15 finaliști.

La Budapesta, în finala re:Marc, au fost prezente ambele proiecte. Rongo Design este o altă inovație 100% românească, născută lângă Cluj și care încearcă să ducă la nivel industrial un tip de panou de izolație care folosește ca materie primă zațul de cafea și resturi agricole. Construcțiile sustenabile sunt pariul lui Gabriel Barta.

Rongo Design produce acum 800-1.200 mp, o producție medie care ar asigura izolarea a 5-10 apartamente. Pentru a trece la producție industrială investiția minimă este de 500.000 de euro, iar pentru o hală proprie ajunge la 1 milion de euro.

„În Marc am învățat să am structură, să privesc detaliile în profunzime. Dar mentorul, în cazul nostru, ne-a ajutat și cu o parte mai tehnică, să înțelegem care sunt pașii din spatele unei raportări specifice din zona de construcții”, a spus Gabriel Barta.

Firma sa are deja afaceri de 55.000 de euro, 4 angajați, iar până acum a strâns în jur de 15 clienți. Programul oferă mentorat, acces la o comunitate de profesioniști, de la finanțatori la experți în comunicare, iar start-up-urile selectate află cum construiești un proiect adaptat nevoilor tale.

„Oamenii din jurul tău nu se vor uita doar la bani. Alege acel produs simplu de care ai nevoie la acel moment, nu trebuie să dai totul de la început. În sectorul de tehnologie ne-am învățat cu toții că finanțările vin ca să crești de 100 de ori într-un timp scurt. Aici nu este așa. Trebuie să iei acea finanțare care nu îți mănâncă din equity (capital – n. red.), le-a spus Ștefan Buciuc antreprenorilor care construiesc proiecte de impact.  

Sonia Oprean și Zoltan Bereczki, cofondatori și co-CEO ai Synerb, compania din România care susține dezvoltarea proiectelor din cadrul programului Marc Impact.