Sa dam dolarului ce-i al dolarului

De la inceputul anului, dolarul a crescut cu 12% fata de euro si cu 7% fata de yen, ceea ce ar putea duce la o rasturnare de situatie.

Celor care cred ca era „bunicutei“ s-a terminat, analistul Jeffrey E. Garten de la Newsweek le sugereaza sa nu se pripeasca. Trei sunt argumentele analistului. In primul rand, investitorii globali in cautare de profit si actiuni pe termen lung nu au, in acest moment, o alternativa reala la dolar, mai ales dupa destabilizarea euro in urma blocarii Constitutiei europene. Cat despre Japonia si China, piata actiunilor si obligatiunilor din aceste doua tari sunt insuficient dezvoltate pentru a atrage fonduri insemnate de la investitorii straini.

In al doilea rand, Franta, Germania si Italia, cu economiile lor anemice si rata somajului la cote de varf, ar putea determina Banca Centrala Europeana sa reduca rata dobanzii. Asta in situatia in care, de partea cealalta a oceanului, Fed continua sa duca o politica de crestere a ratei dobanzii americane, fapt ce va face ca America sa fie preferata de debitorii straini. 

In fine, guvernele asiatice nu par dispuse sa renunte la politicile mercantiliste, care se bazeaza pe o moneda devalorizata care stimuleaza exporturile. Cu ajutorul rezervelor valutare imense, denominate in moneda proprie, acestia cumpara dolari, fapt ce duce la scaderea valorii propriilor monede, concomitent cu cresterea monedei americane. Astfel, acumuleaza miliarde de dolari, pe care ii imprumuta, ulterior, Statelor Unite, pentru ca acestea sa poata cumpara exporturile din Asia. Bancile centrale din Asia, care au acoperit 70% din imprumuturile din strainatate ale SUA, nu par sa fie deranjate de aceste datorii, atata vreme cat economia acesteia e in expansiune.  

Increderea in cresterea dolarului ii va determina pe tot mai multi investitori sa cumpere actiuni si obligatiuni americane, propulsand dolarul si mai mult. Rata dobanzii se va mentine la un nivel scazut, determinand un nou boom economic. Un dolar puternic va duce insa la scaderea exporturilor si la cresterea importurilor, marind deficitul bugetar cat si datoria externa. 

America se va imprumuta in dolari si-si va plati datoriile tot in dolari, fapt pentru care va fi scutita de orice fel de risc monetar, spre deosebire de restul tarilor.