S-a întors vremea investițiilor de sute de milioane de euro

O dezvoltare cu 4.500 de locuințe, care ar urma să găzduiască 14.000 de locuitori, este unul dintre cele mai mari proiecte de acest tip, iar planurile par cu atât mai curajoase cu cât imobiliarele au resimțit din plin efectele crizei. Prețurile s-au prăbușit, multe proiecte s-au luptat cu insolvența sau falimentul, condițiile de creditare s-au înăsprit, cererea a intrat în cădere liberă, iar proiectul Prima casă a fost singura gură de oxigen, vreme de ani buni. Casele ieftine, din ce în ce mai mici, fără pretențiile de altădată, erau singurele care dezmoțeautranzacțiile în piața imobiliară. Acum a revenit apetitul cumpărătorilor pentru locuințe mai mari, mai frumoase, implicit mai scumpe. Totuși, o investiție de 300 de milioane de euro este mare chiar prin comparație cu vedetele dezvoltărilor din perioada de boom.

„Nu excludem o colaborare cu băncile, pentru a avea resurse pentru alte proiecte“, spune Sorin Blaga, care a preluat conducerea filialei locale a dezvoltatorului imobiliar Liebrecht&wooD în toamna anului trecut. Planurile actuale de dezvoltare a proiectului se întind pe o perioadă de zece ani, iar anul viitor ar putea fi scoase la vânzare primele 180 de „case pe pământ“. Bugetul pentru dezvoltarea infrastructurii și finalizarea primelor case este de circa 26 de milioane de euro. La Frumușani, aflat la o distanță de circa 25 km de Piața Unirii, belgienii dețin 190 de hectare, teren cumpărat pe bucăți, pe parcursul a patru ani; un lot din această suprafață, de 10 hectare, este separat, și pentru el „avem tot felul de idei“, spune Blaga, care completează că pe parcursul ultimilor ani belgienii au fost concentrați pe dezvoltări industriale, în Polonia, Rusia și chiar și România.

În România, dezvoltatorul a construit West Park, Fashion House Outlet Center, Victoria Park și Militari Shopping Center. Pe lângă terenul de la Frumușani, belgienii mai dețin câteva zeci de hectare de teren la Cernica, unde ar fi trebuit să dezvolte un alt Fashion House Outlet, proiect pus pe hold momentan, și alte circa 11 hectare de teren pe centura Bucureștiului. La FashionHouseOutlet Center, Liebrecht&wooD vrea să extindă suprafața comercială cu alți 20.000 mp în viitorul apropiat, având deja cereri din partea viitorilor chiriași.

„Frumușani e la fel de departe ca satul Corbeanca. De acolo până în Piața Unirii sunt între 25 și 27 km, iar noi vom conecta podul de la Cernica cu Frumușani.“ Lucrul la proiect se desfășoară pe mai multe planuri, iar Blaga spune că acum este preocupat, între altele, de găsirea a ceea ce numește „un arhitect de verde“, pentru a amenaja spațiile, pentru că ar trebui să cumpere deja plantele, chiar dacă încă nu e turnată fundația niciunei case și nici drumul de acces nu este în lucru. „Pentru drumul de acces avem deja autorizație de construcție, dar pentru alte etape de dezvoltare ne aflăm în diferite faze de avize și autorizări.“

Acum, proiectul vizează construirea a șapte tipuri de case, iar directorul general spune că încă nu poate da detalii despre suprafețele concrete de teren pe care le va avea fiecare dintre modele. Cum nu precizează nici prețul mediu de construcție pe metru pătrat; Blaga spune că prețul final de vânzare diferă de la tip la tip de casă, iar suprafețele – cel puțin pentru unitățile ce ar fi livrate anul viitor – variază de la 75 la 120 m. El completează că intenția este ca prețurile de vânzare să se încadreze în condițiile de TVA de 5% (maxim 450.000 lei); „se adresează mijlocului clasei medii, cu elemente de design și arhitectură care să sugereze o poziționare mai înaltă, dar nu ne adresăm celor care vor lux“.

Pentru proiectul de la Frumușani Liebrecht&wooD lucrează cu ColdwellBanker. De ce Frumușani? „Este absolut superb locul. Cu luciu de apă de zeci de hectare, o diferență de nivel foarte interesantă. Proiectul ăsta ori va fi funcțional, ori îl vom închide noi“, afirmă Blaga, a cărui carieră a debutat la Direcția de PoștășiTelecomunicații din Iași, apoi a lucrat în radio, televiziune, în industria tutunului și în petrol și gaze.

„Între mine și grupul imobiliar belgian au fost vreo șase luni în care ne-am tot evaluat, mai mult ei pe mine, eu mai puțin pe ei și mai discret.“ Născut la Toplița, Sorin Blaga a plecat de acasă la 16 ani, pentru că, spune el glumind, s-a certat cu prietenii cu care cânta la chitară, și și-a continuat studiile la Iași. Și-a început cariera la Direcția de Poștă și Telecomunicații din Iași, în 1987, mutându-se la seral șiîșiamintește că salariul de la acea vreme, de 2.200 de lei, l-a bucurat mult, fiind un venit însemnat. „M-a fascinat atât de mult lucrul cu oamenii de la poștă, încât eram hotărât să urmez această carieră, să fiu un mare inginer. Îmi spuneam că voi repara telefoane toată viața, voi merge să pun fire, să instalez centrale“, A stat doar patru ani și jumătate în direcția de poștă după care a fost atras de media și a lansat, împreună cu câțiva prieteni, un post de radio, al patrulea care și-a început emisia după revoluție; „despre acea perioadă spun că nu am fost pionieri, ci eram in the middle of nowhere“.