Rusia insistă ca NATO să ofere garanții și să renunțe la angajamentele Summitului de la București

Administrația Vladimir Putin a insistat, marți, pentru primirea de garanții de securitate din partea Alianței Nord-Atlantice, cerând renunțarea la angajamentele Summitului NATO desfășurat la București în 2008, privind perspectivele de integrare oferite Ucrainei și Georgiei.

“Colegii noștri occidentali nu au manifestat încă voința de a oferi Rusiei garanții de securitate cu caracter juridic pe termen lung. Pentru noi, atingerea acestor obiective are o importanță fundamentală”, a declarat, marți, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, în intervenția online la Conferința ONU pentru Dezarmare.

Ministrul rus de Externe a insistat pentru renunțarea la “formula” elaborată la Summitul NATO desfășurat la București în 2008, prin care li se ofereau perspective de aderare Ucrainei și Georgiei.

“Țările occidentale trebuie să evite instalarea de baze militare pe teritoriile statelor foste sovietice care nu sunt membre ale Alianței Nord-Atlantice, inclusiv să utilizeze infrastructura acestora pentru efectuarea de activități militare. Este necesară revenirea capabilităților militare NATO, inclusiv a celor de atac, și a infrastructurii NATO la configurația din 1997, când a fost adoptat Tratatul fondator NATO-Rusia”, a subliniat Serghei Lavrov, citat de agenția Tass.

În “Declarația Summitului de la București” (2008), Alianța Nord-Atlantică saluta “aspirațiile euro-atlantice ale Ucrainei și Georgiei în sensul de a deveni membre NATO”. “Am stabilit astăzi că aceste țări vor deveni membre NATO. Ambele țări au avut contribuții valoroase pentru operațiunile Alianței”, arăta “Declarația Summitului de la București”, fără însă a fixa un termen pentru admiterea Ucrainei și Georgiei.

În ianuarie, Rusia a cerut formal revenirea la arhitectura de securitate din anul 1997. “Este vorba despre retragerea trupelor străine, a echipamentelor și armamentului, precum și de alte măsuri în sensul restabilirii configurației din 1997 în cazul țărilor care nu erau membre NATO în acel moment, iar aici sunt incluse Bulgaria și România”, a anunțat Ministerul de Externe de la Moscova. Rusia a amintit că a semnat în mai 1997 cu NATO Tratatul fondator privind Relațiile, Cooperarea și Securitatea, un act care stabilea că cele două părți “nu se consideră adversare” și prin care erau definite “mecanisme de consultare, cooperare, proceduri decizionale comune și acțiuni comune”. Ungaria, Polonia și Cehia au aderat la NATO în 1999, urmate de România, Bulgaria, Letonia, Lituania, Estonia, Slovacia și Slovenia în 2004. Albania și Croația au devenit membre NATO în 2009, Muntenegru în 2017 și Macedonia de Nord în 2020. Rusia nu acceptă ca Alianța Nord-Atlantică să dețină trupe sau armament strategic ofensiv în România și Bulgaria, a explicat recent ambasadorul rus de la Sofia, Eleonora Mitrofanova, subliniind însă că Moscova respectă opțiunea acestor țări de a fi membre NATO.

Înaintea intervenției militare ruse în Ucraina, Alianța Nord-Atlantică a propus Rusiei măsuri practice în sensul creșterii transparenței și controlului armamentului, iar un eventual acord cu Moscova ar putea include efectuarea de inspecții reciproce, inclusiv în bazele antibalistice NATO din România și Polonia. O altă propunere se referea la modalități de evitare a riscurilor incidentelor între nave militare NATO și ruse în Marea Neagră.