Roxana Mînzatu, vicepreședinta executivă, CE: În cei 18 ani de la aderarea la UE, PIB-ul României s-a triplat, salariu mediu s-a triplat. Trebuie să lucrăm la politica de coeziune ca să reducem decalajele între regiuni, în București avem un PIB aproape dublu față de media UE și în regiunea Nord-Est nu este nici jumătate din medie

La 18 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, indicatorii economici arată progrese consistente: PIB-ul și salariul mediu s-au triplat, productivitatea muncii a crescut cu 60%, iar ponderea persoanelor aflate în risc de sărăcie s-a redus semnificativ, susține comisarul european Roxana Mînzatu, vicepreședintă a Comisiei Europene pentru Drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire.

„Am analizat povestea de succes a României în utilizarea fondurilor europene, lucrurile pot fi îmbunătățite, dar per ansamblu, pentru România, la 18 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, lucrurilor vorbesc de bine. Nu numai un PIB care s-a triplat, dar și un salariu mediu care s-a triplat și o productivitate a muncii care a crescut cu 60%. Și, mai important, avem o scădere a numărului de oameni aflați în sărăcie și în risc de excluziune socială, aproape o jumătățire a acestora de la un 47% la un 27%”, a spus ea în cadrul vizitei sale oficiale de la București, într-un eveniment organizat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Îmbunătățirile sunt vizibile atât în economie, cât și în viața de zi cu zi a românilor, susține Roxana Mînzatu.

„Sunt indicatori buni, dar până la urmă, în viața fiecăruia dintre români, prezența politicii de coeziune se vede, de la mersul pe stradă, asfaltul de pe stradă, autobuzul cu care călătoresc aceștia sau metroul în alte cazuri, până la cabinetul medical în care primesc un consult, echipamentele utilizate, analizele din programele de screening medici, instruiți cu fondul social european, până la dotările din companiile care lucrează, programa școlară îmbunătățită, profesori instruiții, vouchere educaționale pentru rechizitele copiilor defavorizați, trusouri pentru mămicile cu nou născuți care provin dintr-un mediu defavorizat. Sunt atâtea exemple prin care politica de coeziune transformă viața aproape fiecărui om în felurite moduri”

În același timp, disparitățile regionale se mențin ridicate, cu o Capitală care depășește semnificativ media europeană și o regiune Nord-Est aflată mult sub acest nivel. În acest context, vicepreședinta CE susține că este necesară modernizarea politicii de coeziune pentru a răspunde mai eficient nevoilor și a reduce decalajele dintre regiuni.

„Chiar și așa, însă, discuția de astăzi a arătat provocările cu care ne confruntăm în continuare cu privire la cât de bine reușește politica de coeziune să livreze pentru Europa și pentru cetățeni. Și lucrurile nu sunt tocmai în ordine. Ne uităm încă la decalaje între regiuni și misiunea politicii de coeziune este să reducă aceste decalaje între țări și regiuni. Și dacă luăm doar exemplul României, avem regiunea Capitalei cu un PIB aproape dublu față de media europeană și tot în România, la granița de est, regiune a nord-est, Moldova, o regiune cu un PIB la nici jumătate din media europeană. Toate la o distanță relativă apropiată geografic, în aceeași țară, în țara noastră, în România. Și atunci e clar că politica de coeziune are nevoie de modernizare, are nevoia de capacitatea de a răspunde mai simplu, mai flexibil la noile provocări”, a subliniat ea.

Ce a mai declarat Roxana Mînzatu în cadrul evenimentului organizat de MIPE:

• Mai nou, majoritatea orașelor mari din Europa se confruntă cu costuri uriașe ale locuințelor, chirii, cumpărare. Este deci o mișcare care pune noi provocări politici de coeziune și cărora trebuie să-i răspundem. Și atunci Comisia a propus în luna iulie, în cadrul propunerii de viitor cadru financiar multianual 2028-2034, un nou model care să întărească capacitatea politicii de coeziune a politicii agricole comune de a servi cetățenilor și Europei.
• Un singur plan pentru fiecare țară cu capitole regionale în loc de 560 de programe operaționale câte avem acum, un singur fond cu un singur set de reguli în loc de aproape 10 fonduri cu diverse reguli, capacitatea de a avea sinergie în modul în care țara își programează finanțările pentru social, pentru economic, pentru infrastructură, pentru orice ar avea nevoie, capacitatea să lansa apelurile în același timp, că e urban sau rural dacă vorbim de partea de dezvoltare de infrastructură.
• Totuși în interiorul acestui mecanism flexibil, care poate să răspundă foarte bine diverselor nevoi, cu un singur set de reguli, cu o birocrație redusă, avem și sume securizate. Pentru fermieri, subvențiile lor sunt securizate, pentru regiunile mai puțin dezvoltate, peste 200 de milioane de euro securizate.
• Pentru cheltuielile sociale, propunerea mea este ca fiecare plan de țară să aibă minim 14% cheltuială pentru partea de incluziune, protecție socială, acces la educație, la servicii medicale pentru persoanele vulnerabile.
• Fără acest minim 14% sau mai mult, în funcție de nevoile fiecărei țări, planurile de țară nu vor putea fi aprobate. Credem că este o balanță interesantă între această flexibilitate de a utiliza banii sumele care deja sunt protejate. De asemenea, planurile păstrează principii din coeziune foarte importante, despre care astăzi s-a discutat intens.
• Va exista, deci, o implicare a regiunilor, o consultare cu partenerii sociali prin comitete de monitorizare, așa cum avem și acum. Dar este un plan care vine și cu propuneri pe zona performanței investițiilor fondurilor europene. Vor exista corelatori cu reforme, dar nu așa cum am văzut în situația mecanismului de redresare și reziliență.

• Politica de coeziune trebuie să ajute în momentul de față nu doar la reducerea decalajelor, ci trebuie sa ajute companiile, să ajute din punct de vedere instituțional România, ca voce regională, la participarea întregului de mers pentru competitivitate și securitate în Europa.
• Propunem noi fonduri, fondul pentru competitivitate, aproape dublarea fondului Horizon pentru inovare și tehnologie. Coeziunea trebuie să ajute entitățile din statele care beneficiază de aceste fonduri să intre și în aceste procese, să ia fonduri și finanțare și să dezvolte proiecte și o viziune pentru Europa și în zona aceasta competitivității și a securității.
• De asemenea, este important să nu uităm de tineri. În Noul buget multianual propunem un buget mărit pentru ErasmusĂ. Ne ducem la 41 de miliarde de euro de la 27 de miliarde de euro. Erasmus însă reprezintă investiția în viitorul democratic al proiectului european, în generațiile de cetățeni și de lideri care prin Erasmus cunosc direct Uniunea Europeană și reușesc după aceea să se implice în proiecturi europeane și nu se îndepărtează de proiectele europene. Creșterea bugetului pe Erasmus este importantă, nu însă suficientă pentru viziunea pe care am propus-o și continui să o propun decidenților europeni, Erasmus pentru fiecare.
• În momentul în care vom avea în curricula, în programă școlară și un buget suficient ca fiecare tânăr, indiferent că e din regiunea Moldovei, că este din București, că e din Barcelona, că e de Amsterdam, să poată să aibă măcar o dată în viață o experiență, o mobilitate educațională Erasmus, la vârsta potrivită, adică cât mai devreme, în momentul acela vom putea vorbi de un Erasmus care oferă șansa unei întregi generații să cunoască și să susțină proiectul european într-un mod foarte concret și atașat.