„Rotativa“ guvernamentală complică ecuația reducerii de cheltuieli publice necesare pentru că nimeni nu vrea să plătească prețul

♦ Schimbarea premierului liberal Nicolae Ciucă (PNL) cu Marcel Ciolacu (PSD) complică proiectul reducerii cheltuielilor bugetare pentru încadrarea în ținta de deficit în 2023. Pentru că măsura trebuie asumată și mereu când sunt tăieri de cheltuieli există un cost politic pe care cineva trebuie să și-l asume, dar pe care nimeni nu vrea să-l plătească.

Guvernul are pe masă un proiect de ordonanță de urgență de tăiere a chel­tuielilor bugetare, proiect care, în cele mai sensibile puncte ale lui, privește înghețarea salariilor din sistemul public la nivelul lui 2022, sunt oprite angajările în structurile de stat, sunt oprite achizițiile de mașini sau interzis cumulul pensie-salariu.

Totul pentru că execuția bugetului la primul trimestru nu arată deloc bine, iar viitorul nu este roz, având în vedere că avansul economiei va fi mai mic decât anul trecut – de fapt va fi cam la jumătate, spun majoritatea prognozelor, undeva la 2,5%.

„Decizia de oprire a ritmului de creștere a salariilor și din zona de bunuri și servicii este rezonabilă. Este singura posibilă, de altfel. Nu vorbim de o reducere a salariilor, ci de o temperare a creșterii lor. Impozitele nu pot fi mărite, ar fi o povară pentru eco­nomie. Nu mai trebuie aplicată soluția FMI din criza financiară de acum un deceniu, cu tăieri de salarii. Așa că sigura soluție este de reducere a cheltuielilor. E bine că discutăm acum despre asta pentru că măsurile luate din vreme evită luarea unor decizii mai dure, spre final de an, când se va vedea că înca­drarea în ținta de deficit bugetar de 4,4% din PIB este compromisă“, spune econo­mistul Laurian Lungu.

România are doar două posibilități pen­tru reducerea deficitului bugetar: să crească veniturile sau să scadă cheltuielile și, având în vedere că traversăm o perioadă cu inflație mare, cu dobânzi ridicate, ar fi dificil să crească taxele. Singura soluție viabilă pentru reducerea deficitului bugetar ar fi re­du­cerea cheltuielilor, spune Radu Georgescu, mana­ging partner al CFO Network.

Problema este că cineva trebuie să-și asume această reducere de cheltuieli – nu poate fi numită chiar austeritate pentru că o reducere de cheltuieli cu 20 de miliarde de lei nu înseamnă decât 3,8% din totalul cheltuielilor de 541 de miliarde de lei, la nivelul anului 2022. Dar sindicatele din învățământ amenință cu greva generală pentru că, la o inflație de 15%, vor compensații măcar pentru golul din buzunare provocat de creșterea de prețuri. Și, cum alegerile se apropie pentru că 2024 este la o aruncătură de băț, este nevoie de mult curaj și de asumare a costului politic. Rocada PNL-PSD în fruntea guvernului ar urmă să se facă în luna mai. Cineva va plăti, din punct de vedere politic, acest preț. Pe cine cade pacostea? Pe PNL, pe PSD?

„Ambele partide trebuie să-și asume acest cost pentru că ele vor continua să guverneze împreună. Indiferent de «rotativă», cum o numesc ei, singura soluție este reducerea cheltuielilor guverna­mentale în condițiile în care majorarea taxelor ar duce economia și mai în jos. În fond, reducerea veniturilor bugetului este cauzată, într-o măsură, și de schimbările Codului fiscal intrat în vigoare la începutul anului. Întreprinderile mici și mijlocii au avut de suferit din cauza noilor impozite, afacerile, veniturile le-au scăzut. Noi taxe ar pune presiune și mai mare pe economie. Asa că soluția nu poate fi alta decât reducerea cheltuielilor“, spune Laurian Lungu.

Execuția bugetară pentru primul trimestru ar urma să fie publicată de Ministerul Finanțelor astăzi sau mâine dar, din declarațiile publice ale responsabililor politici, reiese că încasările bugetare la T1 sunt cu 4,7 miliarde de lei mai mici decât prognoza de venituri. Dacă situația s-ar menține de-a lungul anului, ar rezulta un minus la venituri de 20 de miliarde de lei (4 mld. euro) care ar trebui acoperiți din împrumuturi, așa că deficitul bugetar ar fi mult mai mare decât procentul de 4,4% din PIB, cât prevede legea bugetului. Coincidență sau nu, suma 20 de miliarde de lei supraestimată în vistieria statului și admisă acum de guvern este identică cu cea indicată de Consiliul Fiscal, în opinia asupra proiectului de buget pentru 2023.

Bugetul de anul acesta este construit pe venituri mai mari cu 14% față de cele de anul trecut. Doar că economia, care a crescut spectaculos în 2022, cu 4,7%, încetinește anul acesta. Prețul petrolului și cel al gazului au adus, în 2022, venituri în plus la buget de 13 miliarde de lei (2,6 mld. euro), adică de 3% din veniturile totale. Anul acesta, prețurile la petrol și gaze s-au dus în jos, inflația – cumplită pentru alții, dar mană cerească pentru buget – scade și ea. Dar Ministerul Finanțelor a bugetat la venituri, în 2023, la nivelul lui 2022 și a mai pus și 14% peste. Parlamentul a aprobat, așa că promisiunile făcute sunt acum lege. Totuși, socoteala inițială, după datele la T1, se dovedește că a fost greșită. Iar guvernul trebuie să taie din cheltuieli. Dar ce te faci, pentru că promisiunea făcută e datorie curată.

Sindicatele din învățământ s-au supărat și anunță o grevă generală față de măsurile de blocare a cheltuielilor prevăzută de guvern. Lista de revendicări este lungă dar, ca întotdeauna, salariile se află în fruntea acestor revendicări. Salariul mediu în economie a trecut de 4.000 de lei/lună, dar salariile în învățământ pentru profesorii aflați la început (pentru cei sub 35 de ani) sunt, pe medie, de 2.400 de lei, potrivit Eurostat, oficiul de statistică al UE.

Supărarea este mare, costul politic poate fi, de asemenea, mare așa că în guvern se vor înfrunta „rațiunea economică“ cu „rațiunea politică“. 

De obicei, în România, câștigă cea din urmă. În Franța președintele Macron și Parlamentul francez au modificat legea pensiilor, în ciuda protestelor masive. „Rațiunea economică“ a avut câștig de cauză în fața „rațiunii politice“.

Bugetul de anul acesta este construit pe venituri mai mari cu 14% față de cele de anul trecut. Doar că economia, care a crescut spectaculos în 2022, cu 4,7%, încetinește anul acesta. Prețul petrolului și cel al gazului au adus, în 2022, venituri în plus la buget de 13 miliarde de lei (2,6 mld. euro), adică de 3% din veniturile totale.

Nicolae Ciucă, actualul premier