Rostul gândirii globale

“Sunt mulți tineri români care au un potențial extraordinar și care nu au școala pentru a ști să atragă un investitor.” Peter Barta, directorul executiv al fundației Post-Privatizare, vorbește despre unul dintre cele mai mari evenimente destinate tinerilor dornici să devină antreprenori ca despre “o experiență care îți schimbă viața”. Peste 300 de participanți au ajuns în 2012 la Istanbul la evenimentul Global Start-up Week, organizat de MIT Enterprise Forum, însă niciunul din România.

În cele trei zile de conferințe, tineri din toată lumea au participat la o serie de traininguri unde li s-a oferit oportunitatea să cunoască oameni de afaceri care îi pot îndruma sau pot chiar finanța proiectele lor. “Spre deosebire de România, tinerii de acolo n-au nicio problemă să îi tragă de mânecă și să ceară ajutorul antreprenorilor recunoscuți la nivel mondial”, mărturisește Barta, facând trimitere la evoluția celor pe care i-a văzut în urmă cu un an la evenimentul similar organizat în Coreea de Sud – mulți dintre cei prezenți au obținut internshipuri în antreprenoriat de până la șase luni în Statele Unite cu premii de un milion de dolari acordate celor mai performanți.

Teama de a-și face publică ideea de afacere în fața unui investitor, lipsa de curaj și minusul de informare legat de importanța trainingurilor i-au ținut departe pe români de Istanbul. Barta crede că România trebuie să se poziționeze mai ales ca țară cu potențial tehnologic, contrar percepțiilor actuale de furnizor de produse și servicii existente în gândirea străinilor despre țara noastră. Exemplul cel mai bun e cel al Spotify, ultima achiziție antreprenorială a lui Twitter, o inițiativă românească a unor tineri din Iași care acum lucrează în Canada, menită să rezume cele mai relevante informații din rețeaua socială: “Văd pentru viitorul apropiat alte câteva afaceri în tehnologie sau servicii IT care vor porni din România și vor avea același succes”. Iar ultimii ani au arătat că succesul se leagă de tot mai des de ideea care nu se mai limitează local, ci poate fi cumpărată din orice punct al planetei.

Doar 3% dintre proiectele inițiate în România trec însă de granițe, iar cei care gândesc mai întâi local ajung să observe că există proiecte similare în alte țări abia când se pune problema extinderii. Deși odată ce serviciul începe să fie promovat online nu mai există limite, sunt puțini cei care ignoră proximitatea spațială când își concep ideea de afacere.

“Nu e nicio diferență majoră între ponderea ideilor de succes din România și cea din alte țări. Diferența apare în abordarea proiectelor serioase”, mai spune Peter Barta. El remarcă faptul că în România inițiativa vine mai des de la un singur individ, în timp ce pe alte meleaguri echipa e considerată a fi esențială. Anul 2014 ar putea aduce un eveniment antreprenorial de amploare, similar celui de la Istanbul, chiar la București, iar directorul FPP spune că până atunci mult mai mulți tineri vor vedea tot mai mult în antreprenoriat o alternativă viabilă la carieră.