Romsilva cheltuiește anual 16 milioane de lei pentru parcurile naționale și încasează 600.000 de lei

Șeful din Romsilva a arătat că banii sunt alocați pentru cheltuielile curente ale administrațiilor de parc, structuri speciale create de Romsilva începând din 1999, în timp ce pentru proiecte sunt accesate fonduri europene sau Fondul Global de Mediu.

Astfel, în cei 15 ani de când Romsilva a început să creeze structurile de administrare a parcurilor, regia a accesat aproximativ 150 de milioane de lei pentru proiecte în aceste zone protejate.

Astfel, au fost create centre de vizitare în mai multe parcuri, cu expoziții și diverse materiale educaționale pentru copii. În Parcul Natural Bucegi, la Bușteni, a fost construit un astfel de centru în apropierea telecabinei, cu o mini-expoziție cu biorame în care se regăsesc replici ale ecosistemelor din zonă. În Parcul Natural Vânători Neamț, unde trăiesc și mai multe exemplare de zimbri, a fost construită o punte suspendată, de pe care copiii pot face observații, chiar la nivelul coroanei unui arbore. La Sudrigiu, județul Bihor, în Parcul Natural Apuseni, centrul de vizitare curpinde o expoziție de fotografie ce prezintă peșterile pentru care este renumită zona.

Alte centre de vizitare au fost realizate la Cozia, în Lunca Mureșului, Defileul Jiului și în Retezat.

Acestea găzduiesc în special vizitele copiilor cu școala, care sunt tot mai multe, spune Dragoș Mihai.

Costurile pentru crearea unui astfel de centru se ridică la 1 – 1,5 milioane de eruro.

“Ținta este să avem un centru de vizitare în fiecare parc. Costurile sunt destul de mari. Încercăm în aceste centre să promovăm și obținerea energiei din surse nepoluante. La Bucegi avem o microhidrocentrală, la Măcin, turbine acționate de vânt”, a mai spus Mihai.

În parcuri sunt în implementare și alte proiecte pentru activitățile turistice.

În Maramureș, pe traseul mocăniței, la stația terminală Paltinul, unde turiștii coboară și petrec două – trei ore, a fost creat un traseu pentru o plimbare tematică, pe doi kilometri, de-a lungul căreia turiștii sunt informați, prin planșe, despre speciile rare din zonă.

La cascada Bigar, în Parcul Național Cheile Nerei din județul Caraș-Severin, Romsilva va realiza, în parteneriat public – privat, amenajări de vizitare ce vor permite turiștilor să coboare la nivelul râului pentru a admira de jos în sus acestă cascadă deosebită, inclusă în clasamentul “Opt cascade unice din lume” realizat de jurnaliștii americani de la The World Geography.

Activitățile silvicultorilor pentru administrarea parcurilor naturale și naționale se tot diversifică. Dacă acum 10 ani, principalul lor obiectiv era paza acestor situri, în prezent se pune accent și pe întâlnirile cu copiii și promovarea turistică, din care fac parte inclusiv identificarea oamenilor din zonă care practică meșteșuguri tradiționale și promovarea acestora, a mai spus Mihai.

Pe de altă parte, perceperea unui tarif de vizitare este abia la început și nu în toate parcurile, deși se propune suma de 5 lei pentru a petrece și o săptămână într-un parc național.

“Este un tarif simbolic, și pentru responsabilizare, că poate se gândește omul că a plătit pentru întreținerea zonei respective și atunci nu mai aruncă gunoaie”, spune Dragoș Mihai.

Astfel de tarife se aplică în Piatra Craiului, în Retezat, la Cozia, la Comana, dar și în Bucegi, chiar dacă la început regia s-a lovit aici de rezistența primarilor, care susțineau că vor fi astfel descurajați turiștii. “La Bucegi, abia am anunțat tariful și venea lumea să întrebe unde poate să plătească”, spune în achimb Mihai.

În general, plătesc aproximativ 10 la sută dintre viziatatorii parcurilor, a mai precizat acesta.

Romsilva are în administrare 22 din cele 28 de parcuri naționale și naturale din țară, respectiv parcurile naționale Călimani, Cheile Bicazului, Munții Rodnei, Piatra Craiului, Cozia, Buila – Vânturița, Defileu Jiului, Retezat, Semenic – Cheile Carașului, Cheile Nerei – Beușnița, Munții Măcinului și Domogled – Valea Cernei, și parcurile naturale: Munții Maramureșului, Vânători – Neamț, Putna Vrancea, Bucegi, Grădiștea Muncelului – Cioclovina, Porțile de Fier, Lunca Mureșului, Apuseni, Balta Mică a Brăilei și Comana.

De altfel, peste 20 de parcuri naturale și naționale au fost înființate la inițiativa silvicultorilor de la Romsilva și Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice (ICAS).

La nivel internațional sunt prevăzute șase categorii de arii protejate, preluate și în legislația națională: rezervațiile științifice, ca Gemenele în Retezat, unde se intră numai cu permis eliberat de Academia Română, parcurile naționale, care au o zonă – nucleu, de maximă protecție, înconjurată de o zonă – tampon, unde se pot practica o serie de activități, cu restricții, monumente ale naturii, ca Babele, care ocupă suprafețe mici și au grad maxim de protecție, rezervațiile naturale, precum poienile de narcise, care trebuie protejate, dar nu îngrădite, parcurile naturale, unde scopul principal este conservarea peisajului, din care pot face parte și așezări omenești, și rezervațiile biosferei, care cuprind un mozaic de zone cu un grad mai mare sau mai mic de protecție, cea mai reprezentativă fiind Delta Dunării, a explicat Dragoș Mihai.

Data de 24 mai, când au fost declarate primele parcuri naționale ale continentului european (Suedia, în anul 1909), a fost declarată Ziua Europeană a Parcurilor.

Pentru România, anul 2015 are o semnificație aparte, având în vedere faptul că se împlinesc 80 de ani de la înființarea Parcului Național Retezat (1935), primul parc național românesc, potrivit Romsilva.

Totodată, pe 21 mai 2015, s-au împlinit 128 de ani de la nașterea marelui om de știință Alexandru Borza (21 mai 1887), cunoscut și ca “părintele Parcului Național Retezat”, pentru că a inițiat înființarea acestuia și a fost principalul promotor al vremii sale în ceea ce privește ocrotirea naturii.