Românii preferă cash-ul. Numerarul în circulație a depășit în iulie 100 mld. lei, un nou record. În economie au intrat cash 6 mld. lei în ultimul an, în termeni nominali

♦ Ritmul anual de creștere a numerarului, de 6,5%, a fost în iulie mult sub rata anuală a inflației, de 15%, după ce în anii anteriori viteza numerarului depășea creșterea inflației.

Cash-ul din economie a continuat ascensiunea și a depășit în luna iulie pragul de 100 mld. lei, un nou maxim istoric, după o creștere cu 6,5% față de valoarea din iulie 2021, după cum reiese din datele centralizate de Banca Națională.

În termeni nominali, aproximativ 6,1 mld. lei au intrat în economie în ultimul an. Comparativ cu valoarea din decembrie 2021, în iulie 2022 numerarul a crescut cu 4,5 mld. lei, respectiv cu 4,7%.

Dacă analizăm nivelul numerarului în raport cu volumul depozitelor în lei ale populației, observăm că numerarul în circulație reprezenta în iulie 2022 mai mult de jumătate, respectiv 63%. Dacă luăm în calcul atât depozitele populației în lei, cât și pe cele în euro, numerarul este de aproximativ trei ori mai mic. Ponderea numerarului în PIB a urcat de la circa 4,5% în 2008 la aproximativ 8,5% din PIB în ultimii ani.

Ritmul anual de creștere a numerarului, de 6,5%, a fost în iulie mult sub rata inflației, care a ajuns la 15%, după ce a închis anul 2021 la 8,2%, iar în 2020 a oscilat în jurul a 2-3%.

Privind retrospectiv, la sfârșitul anului 2021 numerarul în circulație depășea 96,1 mld. lei, un nivel apropiat de vârful din noiembrie, după o creștere cu 9% față de valoarea din decembrie 2020. În termeni nominali, circa 7,9 mld. lei au ajuns în economie în tot anul 2021.

Preferința pentru lichiditate este, în general, specifică perioadelor de criză.

În 2020, 2021 și primele șapte luni din 2022, cash-ul a atins maxim după maxim, tendința fiind de accelerare a ritmului de creștere. Comparativ cu 2008, când primele semne ale crizei economice mondiale precedente își făceau simțită prezența pe piața locală, cash-ul din economie a ajuns la un nivel de circa 4 ori mai mare.

În ultimul deceniu, numerarul din circulație a înregistrat preponderent creșteri anuale de două cifre, cu doar câteva excepții în perioada de criză. Nivelul banilor existenți în economie a crescut accelerat între anii 2004 și 2008, perioada de boom al economiei, când și activitatea de creditare creștea spectaculos.

Practic, cele mai mari creșteri anuale ale numerarului în circulație s-au înregistrat în anii 2004-2008, când cash-ul din economia reală urca cu 30-50% pe an. Ulterior, numerarul aflat în circulație a înregistrat o scădere de 5% în 2009, când populația a început să economisească mai mult pe fondul unui sentiment de prudență, pentru ca în 2010 și 2011 să revină la creșteri de două cifre.

Volumul ridicat al numerarului în circulație evidențiază că preferința majorității românilor pentru plățile cu bani lichizi în detrimentul mijloacelor moderne de plată încă se menține, continuând tendința de a retrage banii de la bancomate în ziua de salariu.

Economia este practic în continuare dependentă de cash, chiar dacă și tranzacțiile cu carduri au crescut în această perioadă. Cash-ul favorizează direct economia subterană.

Principalii factori care au stimulat creșterea numerarului în circulație de-a lungul anilor au fost creșterea consumului, nivelul redus de educație financiară, veniturile reduse ale românilor, dar și absența unor soluții alternative de plată în sectorul public, după cum au explicat unii analiști.